Asemenea discuţii şoptite pot fi auzite între părinţii ce-şi caută disperați copiii pe listele de arestaţi afişate în faţa Comisariatului General de Poliţie din Chişinău. O listă cuprindea, ieri dimineaţă, 13 aprilie, 132 de persoane cu învinuiri penale, iar alta – 141 de persoane cu învinuiri de ordin administrativ.
Întrebată femeia de ce vorbește în şoaptă, pe cine caută, a răspuns: "mă şi tem să vorbesc pentru că nu se ştie dacă mâine nu vor veni şi după mine. Oamenii sunt înfricoşaţi… Am doi băieţi aici, unul de 20 şi altul de 19 ani. Au venit şi i-au luat de acasă la 2 zile după mitingul din 7 aprilie. Cel mare era cu mine la câmp, au venit oameni în civil, mi-au spus ca îl iau pe 15 minute. Şi iată, până acum e închis. Cel mic venea de la orele de practică şi aşa l-au luat. Ne-am luat avocat din prima zi şi de la el aflăm ce se întâmplă cu ei. Sunt închişi pe 30 de zile, deşi probe nu au şi nici nu pot avea, pentru că ei nu au aruncat cu nicio piatră, eu îi sunam permanent şi îi întrebam unde sunt şi ce fac. Au venit şi ei de interes, ca toţi studenţii. Iată le-am adus nişte plapume, perne şi haine. Au răcit.”
Dna Ursu a venit din suburbia Chişinăului din Coloniţa. Ea a aflat că fii săi, Denis şi Eugeniu Ursu, sunt deţinuţi în celule separate. "Mă tem mai mult pentru cel mic pentru că el cedează foarte repede şi mă tem că l-ar putea constrânge să semneze orice, el poate începe a plânge şi astfel să semneze tot. Spunea: “Mamă eu nu am făcut nimic, de ce m-au luat? Înţeleg dacă ar fi furat ceva, dar aşa…"
Mama unui alt tânăr, Artur Movilă a venit de la Bălţi cu speranţa că, dacă nu îl va vedea pe fiul său, cel puţin să-i transmită câteva lucruri şi alimente. "Pe data de 7 aprilie, seara a fost reţinut nu în piaţă, ci undeva pe stradă se ducea acasă şi era împreună cu un băiat. Două zile am stat şi am plâns pe aici, mă tot purtau la Botanica, la Râşcanovca. Până am luat un avocat."
Majoritatea părinţilor a căror copii sunt arestaţi au angajat câte un avocat, refuzându-i pe cei din oficiu. Însă nici avocaţii plătiţi nu par să aibă mai mare acces la clienţii lor. Avocata, Violeta Gaşiţoi îl căuta ieri, dimineaţă pe clientul său, Iurie Moradul: "Eu am încercat pe la ora 11:00 o întrevedere, dar nu mi s-a permis, pe la ora 12:00 am încercat din nou, dar același rezultat.”
Avocata vede grave încălcări ale drepturilor omului în situaţia clientului său: "Prima încălcare şi cea mai gravă este accesul la apărare. Se invocă că a avut apărător. Apărătorul a fost din oficiu, dar rudele au avut posibilitate să angajeze un avocat privat. Tânărul, însă, nu a avut posibilitatea să anunţe rudele că a fost reţinut. Nu a sunat şi nu a vorbit cu rudele, ele au aflat de la alţi cunoscuţi. Totuşi este o bănuială rezonabilă că el a fost şi torturat, de aceea se lasă câteva zile ca să nu îl vadă avocatul şi procurorul."
Ofiţerul de presă al Comisariatului General de Poliţie, Tudor Căpăţână respinge însă că la comisariat s-ar admite încălcări ale procedurii penale şi că s-ar aplica tortura: "Este o instituţie de drept, trăim într-un stat de drept. Aplicarea forţei este doar o măsură de constrângere în cazuri excepţionale. De exemplu, la reţinerea persoanei în caz că aceasta nu se subordonează ceriţelor poliţiei poate fi aplicată forţa în conformitate cu legislaţia în vigoare. Acelaşi lucru poate fi rareori întâlnit şi în interiorul instituţiei de exemplu, în izolatoare, atunci când persoana, fiind condusă dintr-o încăpere în alta din oarecare motive subiective nu se subordonează poliţiei. Însă afirmaţia precum că ar fi bătuţi, maltrataţi este o aberaţie şi nicidecum nu poate fi adevărată."
Cu toate acestea, avocaţii care s-au oferit să-i asiste gratis pe protestatari, spun că în raport cu aceştia se comit cel puţin două încălcări grave – accesul la apărare şi aplicarea torturii. Asemenea cereri, dacă vor fi depuse la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), se examinează, de regulă, în regim prioritar, spune avocatul Veaceslav Ţurcan: "Au fost mai multe cazuri în care participarea avocaţilor a fost pur formală şi ineficientă. Mandatele de arest au fost eliberate în baza unor demersuri neîntemeiate din partea procurorilor şi instanţele de judecatră. De asemenea au eliberat foarte multe mandate de arest într-un timp scurt, adică fizic este imposibil să prelucrezi un volum atât de mare de informaţie. Şi în consecinţă este o violare a art. 5 din Convenţia Europeană. Acele persoane au dreptul să apeleze la CEDO şi cred că asemenea plângeri pot fi preluate prioritar spre examinare deoarece este şi o încălcare a articolului 5, deoarece condiţiile de detenţie sunt inumane şi degradante."
La această oră nu se ştie cu exactitate câte persoane se află în arestul poliţiei, pentru că reţinerile continuă. Pe listele afişate la Comisariatul General de Poliţie ieri, dimineaţă apăreau 273 de nume, în dreptul câtorva scria “eliberat”. Unii oameni însă nu-şi găseau rudele pe aceste liste.