Un raport prezentat astăzi de societatea civilă arată care instituție media și cui îi lustruiește imaginea. Acesta conține exemple de manipulare depistate de experți în urma monitorizării a 12 instituții mass-media în perioada noiembrie 2015 - ianuarie 2016, informează Politik.md.
Potrivit autorilor, un studiu similar a fost elaborat anul trecut, în perioada campaniei electorale. Prin comparație, tendințele ca mass-media să recurgă la manipulare au fost menținute la același nivel până în prezent.
Astfel, s-a constatat că jurnaliștii au folosit tehnici de manipulare precum negarea sau tăinuirea faptelor. Potrivit rezultatelor raportului, la acest capitol este vorba despre RTR moldova și Sputnik, care în timpul vizitei lui Andrian Candu la Brussels au reflectat amănunțit ce au spus președintele Parlamentului, au citat masiv și din discuțiile unor europarlamentari, însă au omis întrebările tranșante privitoare la realitatea din Republica Moldova.
La fel, aceștia ar fi omis și faptul ca europarlamentarii nu au primit un raspuns. „Aceste intrebari erau relevante și de interes public. La fel s-a omis întrebarea și răspunsul referitor la Vlad Plahotniuc”, susține una dintre autoarele raportului, jurnalista Viorica Zaharia.
La fel, omisiuni și tăinuiri a unor fapte au fost constatate și în relatările despre profilul lui Vlad Plahotniuc, atunci când a fost propus de Partidul Democrat la funcția de premier. În relatările de la Prime, Publika și Canal 3, din 13 ianuarie, Vlad Plahotniuc a fost prezentat ca un om de afaceri prosper. S-a analizat amănunțit când a intrat în politică, hobbyurile pe care le are – jazzul și actele de caritate, dar niciun cuvânt despre afacerile și proprietățile sale. „Or, o asemenea informație este vitală atunci când vorbești despre o persoană car aspiră la o funcție publică. A fost omisă informația despre faptul că el deține posturile care, propriu-zis, dau știrea - Publika, Prime, Canal3, dar și alte instituții media”, afirmă Viorica Zaharia.
O altă tehnică de manipulare menționată în raport a fost amestecul dintre adevăr și minciună. Astfel, tot pe 13 ianuarie, Publika TV, în jurnalul de la ora 7, ar fi anunțat că va avea loc un miting și că oamenii vin la Chișinău ca să-i ceară președintelui Nicolae Timofti să respecte Constituția să sa desemneze un candidat. „Este cert că oamenii vin la Chișinău, dar e minciună că s-au mobilizat. Or ei au fost aduși. Ei au fost mobilizați de cineva”, afirmă autorii analizei.
La capitolul interpretare și comentare a faptelor, ca și tehnică de manipulare, încălcarea a fost înregistrată la Sputnik și la RTR. În urma monitorizării s-a constatat că Sputnik, pe durata zilei de 20 ianuarie, când a reflectat evenimentele legate de votarea și învestirea guvernului Filip, a făcut trimitere la experți necunoscuți, ale căror nume nu erau scrise. La fel, au fost identificate propoziții în care era prezentă opinia reporterului. Cele mai afectate de viciul prezenței opiniei reporterului în știri au fost relatările privind evenimentele din estul Ucrainei, despre situația din Donbass.
„În plus aceste relatări suferă și de părtinire și de lipsă de obiectivitate, când reporterii dau ca o realitate existența republicii Donbass, omițând să spună că aceasta este o regiune separatistă și nu este un stat care a fost recunoscut pe plan internațional”, se menționează în raport.
O alta practica de manipulare condamnată de societatea civilă este scrierea de știri dintr-o singură sursă, dar și etichetarea. Potrivit aceluiași raport, etichetarea este folosită cel mai des de Jurnal TV, atunci când este vorba despre „oligarhul Vlad Plahotniuc”. Totodată, invers, Publika TV, îi numesc oligarhi pe patronii de la Jurnal TV. La fel, știrile dintr-o singură sursă, de regulă, sunt scrise de portalul newspmr.ru, unde în materialele despre relația dintre Chișinău și Tiraspol nu există o a doua sursă, ci doar poziția Tiraspolului.
Raportul este parte a unei campanii media împotriva informației false și tendențioase, intitulată „Stop fals”. Potrivit autorilor, scopul monitorizării a fost de a identifica anumite situații și probleme în reflectarea diverselor evenimente din Republica Moldova, de a le analiza și de a veni cu recomandări pentru jurnaliști, ca să nu repete asemenea situații.