Statul se împrumută tot mai mult pentru consum, nu pentru investiții – Ce relevă un raport al Curții de Conturi

Republica Moldova se confruntă cu o creștere accelerată a datoriei publice, iar cea mai mare parte a banilor împrumutați din exterior nu este utilizată pentru dezvoltare economică, ci pentru acoperirea cheltuielilor curente ale bugetului de stat. Avertismentul vine din partea Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în Raportul de audit privind managementul datoriei de stat, garanțiilor de stat și recreditării pentru anul 2025.

Potrivit documentului, datoria totală a sectorului public a ajuns la sfârșitul anului trecut la 138,5 miliarde de lei, cu aproape 12,9 miliarde de lei mai mult decât în 2024. Ponderea datoriei în Produsul Intern Brut a urcat la 39,2%, iar auditorii avertizează că, deși nivelul rămâne sub pragul european de 60% din PIB, ritmul de creștere al îndatorării devine tot mai preocupant.

Datele analizate arată că, în doar cinci ani, datoria de stat a crescut de la 77,7 miliarde de lei în 2021 la 132,8 miliarde de lei la sfârșitul anului 2025. Practic, volumul datoriei a avansat cu peste 70%, iar povara acesteia este resimțită tot mai mult și la nivelul populației.

Conform raportului, datoria de stat pe cap de locuitor a crescut de la 29,6 mii de lei în 2021 la aproape 55,8 mii de lei în 2025.

Auditorii constată că Republica Moldova devine tot mai dependentă de finanțarea externă. Pe parcursul anului 2025 au fost semnate 11 acorduri noi de finanțare și un acord suplimentar de majorare a unui împrumut existent, valoarea totală a acestora fiind de aproximativ două miliarde de euro.

În aceeași perioadă, statul a atras efectiv împrumuturi externe în valoare de 12,2 miliarde de lei.

Problema majoră semnalată de Curtea de Conturi este destinația acestor fonduri. Din cele 12,2 miliarde de lei împrumutate din exterior, aproape 9,3 miliarde de lei au fost utilizate pentru susținerea bugetului de stat, în timp ce doar 2,9 miliarde de lei au fost direcționate către proiecte investiționale.

Astfel, peste 76% din împrumuturile externe au fost folosite pentru finanțarea cheltuielilor curente, iar mai puțin de un sfert pentru investiții care ar putea genera dezvoltare economică și venituri suplimentare în viitor.

Curtea de Conturi avertizează că această practică transformă treptat datoria externă dintr-un instrument de dezvoltare într-un mecanism de finanțare a consumului public.

„Statul se împrumută tot mai mult pentru a acoperi cheltuieli curente, în timp ce resursele destinate investițiilor rămân insuficiente”, se arată în concluziile auditorilor.

Raportul mai relevă că structura actuală a datoriei expune finanțele publice unor riscuri suplimentare. O parte importantă a finanțării este contractată pe termen scurt, ceea ce obligă autoritățile să refinanțeze constant obligațiile mai vechi prin noi împrumuturi.

În cazul unor șocuri economice externe sau al deteriorării condițiilor de finanțare, această dependență de refinanțare ar putea amplifica presiunile asupra bugetului de stat.

Totodată, auditorii atrag atenția că datoria internă continuă să fie mai costisitoare decât cea externă. În anul 2025, statul a cheltuit aproximativ 4,27 miliarde de lei pentru plata dobânzilor și comisioanelor aferente datoriei publice.

Din această sumă, aproape 2,5 miliarde de lei au fost destinate deservirii datoriei interne, în timp ce pentru datoria externă au fost cheltuite circa 1,78 miliarde de lei, chiar dacă valoarea împrumuturilor externe este mai mare.

Explicația constă în nivelul mai ridicat al dobânzilor practicate pe piața internă, care generează costuri suplimentare pentru buget.

Raportul semnalează și probleme legate de absorbția fondurilor externe pentru investiții. Numeroase proiecte finanțate din surse externe avansează lent, iar o parte din banii contractați rămân neutilizați.

În aceste condiții, Republica Moldova continuă să achite comisioane pentru fonduri împrumutate, dar nevalorificate, ceea ce reduce eficiența utilizării resurselor externe și limitează impactul economic al investițiilor.

Un alt capitol critic vizează recuperarea banilor proveniți din dosarul fraudei bancare. Potrivit Curții de Conturi, la sfârșitul anului 2025 băncile aflate în proces de lichidare datorau Ministerului Finanțelor aproximativ 11,2 miliarde de lei.

Cu toate acestea, pe parcursul întregului an trecut au fost recuperate efectiv doar 65,45 milioane de lei.

Auditorii constată că diminuarea soldului datoriilor s-a produs în mare parte prin radierea unor creanțe și nu prin încasări reale la buget.

De asemenea, Curtea de Conturi critică practica anulării unor datorii istorice. În perioada 2023–2025, statul a radiat datorii în valoare de peste 458,5 milioane de lei după excluderea debitorilor din registrele oficiale, sume care au devenit practic imposibil de recuperat.

În concluzie, auditorii avertizează că menținerea actualului model de finanțare, bazat pe creșterea împrumuturilor și utilizarea acestora pentru cheltuieli curente, poate afecta pe termen lung sustenabilitatea finanțelor publice și capacitatea statului de a răspunde unor eventuale crize economice.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Agricultura, în fața unui nou șoc fiscal – Fermierii riscă...

Deputatul Chicu acuză guvernarea că limitează dreptul cetățenilor de a...

Deputatul Nicolae Margarint – Registrul mass-media propus de PAS poate...

Sindicatele cer intervenția Președintelui Sandu și a Guvernului – Reforma...

De la Stăuceni la Chișinău – PAS îl propune pe...

Economist – Moldova consumă mai mult decât investește și își...