Șeful SIS, Alexandru Musteață, spune că Republica Moldova trebuie să facă față unei intensificări fără precedent a atacurilor cibernetice, în condițiile în care inteligența artificială reduce dramatic timpul necesar identificării vulnerabilităților. În același timp, responsabilitățile de apărare cibernetică sunt împărțite între mai multe instituții, iar atribuirea exactă a atacurilor rămâne un proces complicat.

Atacurile cibernetice devin tot mai rapide, mai sofisticate și mai greu de anticipat, iar instrumentele bazate pe inteligență artificială schimbă radical raportul de forțe dintre atacatori și instituțiile responsabile de securitate. Avertismentul vine de la directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață, care susține că tehnologiile utilizate în prezent pot identifica în câteva minute vulnerabilități pentru descoperirea cărora un specialist ar avea nevoie de zile întregi.

Potrivit șefului SIS, în ultimele una-două luni, atacurile cibernetice s-au intensificat considerabil la nivel internațional, inclusiv în Europa. Nu este vorba doar despre incidente informatice minore, ci și despre atacuri care vizează infrastructura guvernamentală a unor state care au investit de sute de ori mai mult decât Republica Moldova în securitate cibernetică.

„Dacă stă un om și face click, click sau încearcă să identifice o vulnerabilitate, îi ia 10 zile, iar pentru un agent AI să identifice acea vulnerabilitate poate lua 10 minute”, a explicat Musteață, încercând să ilustreze viteza cu care inteligența artificială schimbă metodele de atac.

În opinia sa, această evoluție pune sub presiune toate sistemele de securitate, criptografie și protecție a infrastructurii digitale. Mai mult, dezvoltarea tehnologiilor post-quantum aduce provocări suplimentare, deoarece poate schimba metodele prin care sunt protejate și decriptate informațiile.

„Tot ce înseamnă securitate cibernetică până acum șase luni este deja aproape cât de cât depășit”, a avertizat directorul SIS, referindu-se la ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice și la necesitatea unor actualizări permanente ale sistemelor informatice.

În acest context, instituțiile din întreaga lume lucrează la patch-uri de securitate, actualizări și modernizări pentru a putea ține pasul cu noile metode de atac.

SIS-ul nu este singura instituție responsabilă de apărarea cibernetică

Alexandru Musteață a explicat că, în Republica Moldova, responsabilitățile privind securitatea și apărarea cibernetică sunt împărțite între mai multe instituții, printre care Agenția de Guvernare Electronică, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), Agenția de Securitate Cibernetică și SIS.

Potrivit acestuia, SIS are un rol mai degrabă de investigare și identificare a eventualilor actori statali implicați în atacuri, în colaborare cu instituțiile naționale și partenerii internaționali.

„Noi ajungem să ne implicăm și investigăm, alături de colegii noștri din celelalte instituții, prezența sau absența unui actor statal”, a precizat Musteață.

Șeful SIS a atras atenția că nu toate atacurile informatice sunt organizate de state. Există și grupări criminale specializate în atacuri de tip ransomware, furt de date sau criptarea informațiilor, care urmăresc obținerea unor câștiguri financiare.

În cazul atacurilor asupra Republicii Moldova, SIS participă la stabilirea traseului acestora, împreună cu specialiști naționali și internaționali. Musteață a subliniat că identificarea adresei IP de pe care pare să provină un atac nu înseamnă automat identificarea țării sau a autorului real.

„Atacul care a venit de pe un IP dintr-o țară X contra Republicii Moldova, acela e un rut. Deci pe acolo a trecut atacul, dar nu e de acolo originar”, a explicat directorul SIS.

Instituția încearcă să reconstituie întregul traseu al atacurilor pentru a putea stabili cu exactitate cine se află în spatele lor.

Musteață consideră că Republica Moldova și-a consolidat în ultimii ani capacitățile instituționale în domeniul securității cibernetice. El a menționat în special dezvoltarea Agenției de Securitate Cibernetică, instituție relativ nouă, dar și consolidarea STISC.

În ceea ce privește informațiile preventive, șeful SIS afirmă că serviciul a transmis și va continua să transmită celorlalte instituții date despre vulnerabilități și eventuale amenințări, pentru ca acestea să se poată pregăti în fața unor atacuri.

Scandalul demonstrației privind semnătura electronică

Directorul SIS a comentat și controversele apărute în jurul unei demonstrații publice privind funcționarea semnăturii electronice, respingând interpretarea potrivit căreia aceasta ar fi demonstrat existența unei breșe de securitate.

Musteață a recomandat celor care au criticat sistemul să consulte legislația și hotărârile de Guvern care reglementează identificarea persoanelor și confirmarea semnăturilor electronice.

„Aia nu este o vulnerabilitate sau o breșă. Aia e by design, așa e făcut sistemul, ca persoana să poată fi verificată că semnătura este într-adevăr pusă de X”, a declarat șeful SIS.

El a ironizat și modul în care anumite subiecte sunt prezentate pe rețelele sociale, afirmând că invocarea SIS-ului poate contribui la obținerea mai multor aprecieri, fără ca demonstrațiile prezentate să reprezinte neapărat descoperirea unei vulnerabilități reale.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE