Zilele acestea, după vacanţă şi câteva kilograme în plus, m-am dus la sala de sport. Mare mi-a fost mirarea să văd în vestiar sisteme antifurt agăţate de prosoape, exact cum sunt pe hainele scumpe din magazinele de lux.Prima mea reacţie a fost de umilinţă şi indignare, m-am simţit suspectat de ceva. Revolta s-a redus după ce administratorul mi-a explicat că săptămânal dispar jumătate dintre prosoape, iar achiziţia acestora a devenit o „plăcere” prea scumpă. Ca să înţelegeţi, profilul clientului acestui club de sport considerat de „elită” este constituit din oameni cu venituri medii spre mari, antreprenori, manageri, vedete mici şi mari. Fiecare dintre ei au tone de prosoape acasă şi, totuşi, fură de la acest club. Aşa cum se fură pixuri de la ghişeu, linguriţe din magazinele de încălţăminte, flori din parc, ziarele vecinului, muzică şi filme de pe internet. Mic, puţin, dar plăcut, cum spun ruşii.
Proprietarii pe bună dreptate se apără cum pot - sisteme antifurt, câini, pază. Dar ce este de făcut când vine vorba de întreprinderi, bănci, aeroporturi etc.? Ce sistem antifurt putem aplica? Este oare şi asta o parte a unei epidemii de cleptomanie? Cum să ne apărăm proprietatea publică?
În Moldova se vorbeşte mult că statul este un prost administrator. Sunt de acord, cu o mica precizare: acest stat se numeşte Republica Moldova. Este o eroare să credem că în ţările cu economie de piaţă nu există sector de stat. Există, nu este mic şi funcţionează destul de bine. Întrebare: din care motive?
Pentru că se respectă bunul simţ şi câteva reguli simple. Guvernarea companiilor se face pe principii corporatiste, exact ca la cele private, managerii se aleg prin concurs pe criterii profesioniste şi nu politict sau de cumetrism. Consiliul de administraţie este alcătuit din directori independenţi, nu din funcţionari nepregătiţi şi corupţi. Criteriile de performanţă sunt clar enumerate şi, invers, neperformanţa, drastic penalizată.
Măcar în una dintre companiile de stat din Moldova managerii au fost aleşi pe aceste criterii? Întrebarea este retorică. De aceea şi statul este „prost”, iar cei care recunosc acest lucru - „tare deştepţi”. Şi încă ceva: dacă doriţi cu tot dinadinsul „s-o faceţi lată”, „faceţi-o inteligent”. Aţi decis să concesionaţi, vindeţi, privatizaţi cuiva ceva, iniţiaţi o dezbatere reală în cadrul unei şedinte a unui Guvern în drept să discute acest subiect, veniţi cu o propunere argumentată în Parlament, ca decidenţii politici suverani să o aprobe. Anunţaţi o campanie de consultanţă internaţională care va pregăti caietul de sarcini, plasaţi anunţuri în presa internaţională, organizaţi un concurs, creaţi o comisie independentă, invitaţi ziarişti. Astfel, se vor respecta măcar aparenţele. Până la urma este vorba de companii strategice ale Republicii Moldova de care depinde securitatea economică şi nu numai.
Pentru că se respectă bunul simţ şi câteva reguli simple. Guvernarea companiilor se face pe principii corporatiste, exact ca la cele private, managerii se aleg prin concurs pe criterii profesioniste şi nu politict sau de cumetrism. Consiliul de administraţie este alcătuit din directori independenţi, nu din funcţionari nepregătiţi şi corupţi. Criteriile de performanţă sunt clar enumerate şi, invers, neperformanţa, drastic penalizată.
Măcar în una dintre companiile de stat din Moldova managerii au fost aleşi pe aceste criterii? Întrebarea este retorică. De aceea şi statul este „prost”, iar cei care recunosc acest lucru - „tare deştepţi”. Şi încă ceva: dacă doriţi cu tot dinadinsul „s-o faceţi lată”, „faceţi-o inteligent”. Aţi decis să concesionaţi, vindeţi, privatizaţi cuiva ceva, iniţiaţi o dezbatere reală în cadrul unei şedinte a unui Guvern în drept să discute acest subiect, veniţi cu o propunere argumentată în Parlament, ca decidenţii politici suverani să o aprobe. Anunţaţi o campanie de consultanţă internaţională care va pregăti caietul de sarcini, plasaţi anunţuri în presa internaţională, organizaţi un concurs, creaţi o comisie independentă, invitaţi ziarişti. Astfel, se vor respecta măcar aparenţele. Până la urma este vorba de companii strategice ale Republicii Moldova de care depinde securitatea economică şi nu numai.
Toţi vrem în UE, dar se acţionează ... ca la noi. Fumul Vilniusului se va aşeza rapid şi vor începe să se vadă scheletele din dulapuri. Mare va fi deziluzia.
Să fie oare cleptomania în faza de epidemie?
Postări asemănatoare
Independența justiției și lecția Sarkozy
MORTAL COMBAT între Sandu și Drăgălin – efectele unei rivalități...
CINE VA PLĂTI FACTURA POLITICĂ PENTRU ZÂMBETUL BATJOCORITOR AL DOMNULUI...
Maia Sandu președinte din primul tur, sau nu
Premiul „Timișoara pentru valori Europene” și capra vecinului
BANII NU SUNT PREMII ADMISIBILE
Caută
Urmărește-ne
Arhivă
Maia Sandu, întrevedere cu Recep Tayyip Erdoğan la Antalya –...
aprilie 17, 2026
Băncile bat recorduri – Profit de peste 1,15 miliarde lei,...
aprilie 17, 2026
ANRE privește spre Ormuz – Prețul petrolului în cădere liberă...
aprilie 17, 2026
Anunț oficial al autorităților – Conducerea Grupului Operativ al Trupelor...
aprilie 17, 2026
Expert – Moldova nu reușește să transforme sprijinul extern în...
aprilie 17, 2026
Veaceslav Ioniță: „Moldova nu are acces real la piețele de...
aprilie 17, 2026
