Republica Moldova intră într-o etapă mai complexă de implementare a Planului de Creștere finanțat de Uniunea Europeană. În a doua jumătate a anului 2026, autoritățile trebuie să realizeze 40 de acțiuni, printre care lichidarea a peste 10 întreprinderi de stat considerate neprofitabile și reorganizarea altor 15 entități.
Informațiile au fost prezentate de secretarul general adjunct al Guvernului, Lilia Dabija, în cadrul emisiunii „Obiectiv Comun” de la TVR Moldova.
Planul de Creștere pentru Republica Moldova are o valoare totală de 1,9 miliarde de euro și include 153 de acțiuni care trebuie realizate în perioada 2025–2027.
Potrivit Liliei Dabija, din cele 48 de măsuri prevăzute pentru anul 2025 și prima jumătate a anului 2026, autoritățile au realizat până acum 46.
Pentru a doua jumătate a acestui an urmează însă un set de reforme pe care reprezentanta Guvernului le califică drept „mult mai complexe”.
Una dintre principalele direcții vizează reorganizarea sectorului întreprinderilor de stat. Potrivit Liliei Dabija, Guvernul intenționează să lichideze peste 10 entități care nu mai sunt profitabile, în timp ce alte 15 întreprinderi urmează să fie reorganizate.
Procesul ar fi început deja, iar lista companiilor vizate există încă din 2023. Aceasta a fost elaborată după evaluarea întreprinderilor publice în baza mai multor criterii.
În urma evaluării, entitățile au fost împărțite în mai multe categorii: unele urmează să fie reorganizate, altele lichidate sau privatizate, iar anumite întreprinderi vor fi excluse de la privatizare.
Dabija susține că printre companiile propuse pentru lichidare se află și întreprinderi care practic nu mai desfășoară activitate de ani de zile.
Unele dintre acestea nu mai au angajați sau structuri de conducere, însă continuă să figureze în registre și să genereze costuri pentru stat.
În cazul întreprinderilor care vor fi reorganizate, autoritățile intenționează să păstreze în mare parte personalul și să eficientizeze modul de funcționare. Unele entități ar putea fi transformate în societăți pe acțiuni, iar altele ar putea fi absorbite de structuri mai mari.
Unul dintre exemplele prezentate de reprezentanta Guvernului este sectorul silvic. În prezent există peste 18 întreprinderi de stat în acest domeniu. Planul autorităților prevede comasarea acestora într-o singură structură, care ulterior ar urma să fie reorganizată sub forma unei societăți pe acțiuni.
Planul de Creștere este construit pe principiul condiționalității: fiecare măsură are asociată o anumită valoare financiară, iar fondurile sunt debursate după ce acțiunile asumate sunt validate de Comisia Europeană.
Totodată, 25% din fiecare tranșă transferată trebuie direcționată către proiecte de dezvoltare, în special în domeniul infrastructurii.
Potrivit Liliei Dabija, în prezent nouă proiecte se află într-o etapă avansată de pregătire. Printre acestea se numără și construcția Spitalului Regional Bălți, proiect estimat la peste 116 milioane de euro.
Astfel, în a doua jumătate a anului 2026, Guvernul trebuie să gestioneze simultan un pachet de 40 de măsuri, inclusiv restructurarea sectorului întreprinderilor de stat, în condițiile în care realizarea reformelor este legată direct de accesarea fondurilor prevăzute în Planul de Creștere al Uniunii Europene.


