Raportul OSCE care califică drept corecte alegerile din Moldova a închis gura Occidentului şi a oferit diplomaţiei ruse ocazia de a susţine cauza separatiştilor transnistreni.
Diplomaţia rusă şi OSCE cer respectarea rezultatelor alegerilor parlamentare, deoarece acestea s-au derulat conform normelor şi procedurilor democratice, conform misiunii de monitorizare a OSCE, se arată într-un comunicat emis după întâlnirea de luni, 13 aprilie dintre viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, şi şeful misiunii OSCE în Moldova, Philip Remler, relatează Ria Novosti. Într-un interviu pentru presa moldoveană, şeful misiunii de observare a OSCE, bulgarul Nikolai Vulchanov, spune însă că „nu ştie“ dacă scrutinul a fost falsificat sau nu.
Raportul preliminar favorabil întocmit de OSCE pentru alegerile din Moldova a determinat o atitudine rezervată a Occidentului, provocând însă o reacţie fermă a Rusiei.
Astfel, în întâlnirea cu şeful misiunii OSCE în Moldova, viceministrul rus a discutat despre reluarea negocierilor privind Transnistria, însă ţinând cont de întâlnirea tripartită de la Moscova, din martie, când preşedintele Vladimir Voronin a recunoscut legalitatea prezenţei trupelor ruse în Transnistria. Cu această ocazie, diplomaţia rusă şi-a exprimat din nou îngrijorarea în faţa „actelor iresponsabile ale unor forţe care nu au interesul să conserve statul moldovean“.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a adoptat un ton mai conciliant şi a făcut apel marţi, 14 aprilie la o „atitudine responsabilă“ a partidelor de opoziţie. „UE poartă o responsabilitate deosebită, având în vedere acele împrejurări care au fost însoţite de dezordinile şi acţiunile de vandalism de la Chişinău“, a mai spus Lavrov.
Cu câteva zile în urmă, Serghei Lavrov spunea că transnistrenii „vor decide singuri ce să facă dacă Moldova îşi va pierde identitatea“ şi că protestele violente au înrăutăţit condiţiile pentru un acord privind conflictul transnistrean. „Cuvintele scandate şi steagurile agitate la Chişinău ne-au îngrijorat profund“, a mai declarat ministrul rus după protestele de la Chişinău.
Declaraţiile privind Transnistria au fost iniţiate imediat după protestele de pe 7 aprilie, când deputatul rus Konstantin Zatulin a spus că, dacă forţele proromâneşti vor prelua puterea la Chişinău, Rusia ar putea recunoaşte independenţa Transnistriei. Tot atunci, analistul rus Serghei Markov vorbea despre o tentativă de „revoluţie portocalie“ şi spunea că „urma românească este perfect vizibilă în desfăşurarea evenimentelor“. Ministrul Lavrov a precizat, pe 9 aprilie, că protestele de la Chşinău nu sunt parte a unei revoluţii colorate, făcând însă aluzie la implicarea SUA în evenimente.