Rusia joacă un rol major în blocarea procesului de reglementare şi negocieri în conflictului transnistrean

În dicursul său de prezentare a studiului, Igor Munteanu, Director IDIS, a declarat că „Transnistria rămâne un instrument (proxy) folosit de Rusia pentru a devia și altera prioritățile de politică internă și externă urmate de RM, care sponsorizează acest regim pe mai multe planuri, exploatând regiunea ca miză într-un joc de natură geopolitică. Regimul separatist subzistă datorită susținerii economice, militare și diplomatice ale Moscovei, însă trezește mirare lipsa unei politici adecvate din partea RM. Deși există o hotărâre a Curții Constituționale, oficialii Guvernului RM nu folosesc termenul de „teritoriu ocupat”, iar măsurile aplicate regimului de la Tiraspol sunt mai degrabă de susținere, privilegiere, și nu de constrângere (deterrence). Măsurile de consolidare a încrederii (CBM) sunt adeseori o supapă de alimentare a regimului semi-muribund cu bunuri care-l păstrează în viață, la fel putem vorbim și despre accesul exporturilor sale la piața UE, ceea ce-i umple bugetul, și astfel își păstrează funcțiile formale.

Concomitent, susține I.Munteanu, „are loc integrarea accelerată a Transnistriei în spațiul politic, instituțional și economic al Federației Ruse, prin politici de pașaportizare, ancorare financiară și întărire a a efectivelor militare ale regiunii, la care adăugăm mai nou – o activizare fără precedent (2017-2018) a acțiunilor paradiplomației transnistrene, care imită funcionarea unui regim diplomatic dar de fapt urmează instrucțiunile „proxy” ale MAE rus. Diplomații ruși coordonează acțiunile externe al Tiraspolului, menținând totodată blocaje formidabile în procesul de reglementare, dorit de RM”.

Al doilea studiu s-a referit la analiza diacronică a acordurilor semnate de RM în procesul de reglementare, autorul său, Ion Tăbârță, susține că „deocamdată abordarea „la coș” a problematicii transnistrene este, de fapt, o nouă capcană pentru RM, și nu o soluție care ar reglementa politic acest conflict. Poziția Chișinăului fluctuează în funcție de interesele schimbătoare ale partidelor aflate la guvernare, spre deosebire de poziția Moscovei, care rămân constante, și care acționează prin rolul de „proxy” al Tiraspolului”.

„Decizia protocolară referitoare la asigurarea funcționării școlilor moldovenești cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană este implementă parțial. Reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului la negocieri interpretează diferită implementarea unor puncte ale acestei decizii protocolare. Chișinăul își îndeplinește angajamentele luate odată cu semnarea deciziei protocolare privire la aplicarea apostilei pe actele de studii emise în regiunea transnistreană”, au concluzionat Ion Tăbârță și Veaceslav Berbeca în studiul „Evaluarea implementării deciziilor protocolare din educație”.

Studiile prezentate au generat dezbateri și întrebări de clarificare, la eveniment participând și reprezentanți ai Biroului Politici de Reintegrare, think tankuri, diplomați străini. Analizele produse de IDIS au apărut cu sprijinul BSTF (Black Sea Trust for Regional Cooperation), afiliat GMF.