A devenit o modă să se trâmbiţeze la dreapta şi la stânga despre influenţele reţelelor sociale asupra percepţiei şi activităţii umane. Se realizează nenumărate cercetări şi studii serioase la acest subiect şi fiecare face concluziile care îi plac mai mult, iar adevărul rămâne la fundul mării.
Cercetăroarea britanică, Susan Greenfield, afirmă că membrii reţelelor sociale nu mai disting binele de rău şi nu conştientizează influenţa acţiunilor sale asupra lumii reale, unde nu toate se rezolva cu funcţia „delete”. În acelaşi timp, ultimele sondaje efectuate de Insight Express au constatat că majoritatea tinerilor angajaţi îşi aleg postul de muncă inclusiv după criteriul de acces la reţelele sociale. Deseori, aceştia invocă rapiditatea transmiterii informaţiei, crearea paginilor specializate şi chiar un mai mare randament la munca exercitată. Astfel, nu putem determina ferm care este caracterul paginilor de socializare şi râmâne ca fiecare dintre noi să decidă ce înseamnă Facebook, Twitter sau Hi5 şi ce rol au acestea în viaţa personală.
Reţeta succesului constă în utilizarea cu măsură acestor instrumente ale noilor tehnologii. E bine să vezi o poză a odoraşului colegei de facultate care locuieşte în străinătate, sa-i scrii 2 rânduri de dor şi amintiri, e bine să împarţi şi tu cu prietenii gânduri bune şi momente frumoase, iar dacă nu depăşeşti limitele raţionale, atunci te bucuri doar de beneficii şi oportunităţi. Şi nu uita, ce-i prea mult... strică!