Mai mulţi experţi străini consideră că şansele reglementării imediate a diferendului transnistrean sunt efemere. În acelaşi timp, consolidarea prezenţei Rusiei în bazinul Mării Negre şi susţinerea poziţiei Moscovei în problema transnistreană de către noul preşedinte al Ucrainei, complică statutul Chişinăului ca partener în formatul de negocieri, potrivit unui articol publicat într-un ziar rusesc.
Analiştii politici Nina Diulgerova şi Ghenadie Konenko, într-un interviu pentru publicaţia rusă “Pravda” şi-au expus viziunea despre perspectivele soluţionării conflictului transnistean, în condiţiile semnării declaraţiei comune privind reglementarea transnistreană de către preşedinţii Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, şi cel al Ucrainei, Victor Ianukovici.
Astfel, specialistul în drept internaţional şi relaţii internaţionale la Universitatea de la Varna (Bulgaria), Nina Diulgerova, este de părere că declaraţia comună a lui Ianukovici şi Medvedev confirmă situaţia existentă: “Republica Moldova este un partener important în reglementarea diferendului transnistrean, dar nu trebuie de neglijat şi cealaltă parte în conflict”.
În acelaşi timp, odată cu venirea la putere în Ucraina a preşedintelui Viktor Ianukovici, situaţia din Transnistria şi, în general, din bazinulul Mării Neagre a devenit mai dinamică. “Prezenţa Rusiei în această regiune a crescut considerabil şi nu trebuie de exclus faptul că aceasta se resfrânte şi asupra situaţiei din Transnistria”, susţine expertul.
Referitor la poziţia UE, în ceea ce priveşte conflictele din spatiul post-sovietic, Diulgerova consideră că aceasta “se reduce la ideea că conflictele sunt problemele de ordin intern ale acestor state.” Astfel, “ţările-membre ale UE se abţin de la implicarea directă în asemenea probleme”, dar se pronunţă pentru soluţionarea conflictelor îngheţate pe cale paşnică şi prin dialog constructiv.
La rândul său, şeful Departamentului pentru Moldova şi Transnistria din cadrul Institutului ţărilor CSI, Ghenadie Konenko, comentând declaraţia comună a lui Ianukovici şi Medvedev, susţine că perspectivele soluţionării conflictului din stânga Nistrului sunt efemere, din cauza autorităţilor de la Chişinău. „Actuala conducere a Republicii Moldova nu vede în Transnistria un partener egal în negocierile privind rezolvarea diferendului. Şi doreşte, ca noi [Rusia] să facem presiuni asupra lui Smirnov [preşedintele autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene], astfel încât acesta să revină la masa de negocieri în condiţiile dictate de Chişinău”.
În ceea ce priveşte Rusia, după semnarea declaraţiei comune de la Kiev “situaţia s-a simplificat”. Ucraina a salutat iniţiativa Moscovei cu privire la identificare unui statut special garantat [pentru Transnistria], astfel acest sprijin complică “posibilitatea de manevră a autorităţilor de la Chişinău”, a mai adăugat Konenko.
Amintim că preşedinţii Federaţiei Ruse şi Ucrainei au semnat la 17 mai, la Kiev, o Declaraţie prin care este exprimată voinţa politică comună de a contribui în cadrul formatului de negocieri 5+2 la urgentarea reglementării diferendului transnistrean. „Rusia și Ucraina optează pentru ca soluția problemei transnistrene să fie identificată doar prin mijloace politice pașnice, în baza unui dialog egal dintre autoritățile de la Chișinău şi cele de la Tiraspol în scopul determinării unui statut special pentru regiunea transnistreană în cadrul suveranității și integrității teritoriale a Moldovei, neutralității constituționale şi formării unei armate şi a unei zone economice unice”, se menţionează în declaraţia celor doi şefi de stat.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE