Recean și Chicu se încing pe facilitățile fiscale pentru bancheri – Acuzații și replici dure

Fostul premier Dorin Recean și deputatul Ion Chicu au ajuns la un schimb de replici pe tema facilităților fiscale acordate mecanismului „Stock Option Plan”, prin care angajații unor companii pot fi remunerați prin acțiuni sau instrumente convertibile în acțiuni.

Disputa a pornit după ce Chicu a criticat menținerea facilităților fiscale pentru acest mecanism și a susținut că acestea favorizează managerii și bancherii. Recean a respins acuzațiile și a prezentat o cronologie a programului de stimulare pe termen lung implementat la o bancă comercială.

Potrivit lui Recean, programul LTIP („Long-Term Incentive Plan”) a fost aprobat în 2021 și presupunea acordarea unor instrumente financiare angajaților, cu posibilitatea valorificării lor ulterior. El susține că banca ar fi achitat în 2021 impozitul pe venit de 12%, contribuțiile sociale de 24% și contribuțiile medicale de 9% aferente instrumentului financiar.

Recean mai afirmă că modificările fiscale din 2024 și 2025 nu au efect retroactiv asupra instrumentului acordat în 2021 și că, dimpotrivă, noua politică fiscală majorează impozitul pe creșterea de capital care va fi achitat la vânzarea acțiunilor.

Chicu contestă însă această versiune și spune că momentul acordării dreptului și momentul în care acțiunile au ajuns efectiv la beneficiari sunt lucruri diferite.

Potrivit deputatului, la 23 decembrie 2021, Consiliul băncii ar fi aprobat Planul de stimulare pe termen lung, cu termen final de exercitare la 31 decembrie 2025. Chicu susține că era vorba despre „opțiuni fantomă”, care nu ofereau beneficiarilor drepturi de proprietate sau dreptul la dividende, iar programul viza aproximativ 100 de angajați.

Ulterior, la 19 iunie 2024, Adunarea Generală a Acționarilor ar fi autorizat achiziționarea de acțiuni proprii. Chicu leagă acest moment de modificările fiscale adoptate în perioada Guvernului condus de Recean.

Deputatul invocă în acest sens Legea nr. 214/2024, prin care Codul fiscal a fost completat cu prevederi referitoare la „stock option plan”. Documentele legislative confirmă că, prin această lege, a fost introdusă scutirea de impozit pentru drepturile acordate în cadrul unui astfel de plan, „în momentul acordării”, iar norma a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025.

Chicu susține însă că această facilitate a devenit relevantă tocmai pentru etapa în care beneficiarii au ajuns să primească efectiv acțiunile.

„Respectivul afirmă că toți beneficiarii au plătit impozitele încă în 2021. Situația reală: în perioada 2021–2024 nu existau în Codul fiscal prevederi referitoare la SOP ori LTIP”, susține Chicu.

Potrivit versiunii prezentate de deputat, opțiunile au fost exercitate la 31 decembrie 2025, cu condiția menținerii beneficiarilor în funcție până la acea dată. În consecință, Chicu afirmă că impozitarea efectivă a acțiunilor nu putea avea loc în 2021, întrucât beneficiarii nu primiseră atunci acțiunile propriu-zise.

Deputatul contestă și argumentul potrivit căruia noul regim fiscal ar fi unul similar cu cel aplicat în alte state. El susține că în țări precum Marea Britanie, Statele Unite, România, Italia, Belgia, Bulgaria sau Germania există reguli diferite privind momentul și modul de impozitare a acestor instrumente.

În replică, Recean susține că regimul fiscal introdus în Republica Moldova urmărește practica internațională, unde beneficiile sub forma unor instrumente financiare sunt impozitate în funcție de momentul în care acestea generează efectiv un câștig.

Un alt punct de dispută îl reprezintă impozitul pe creșterea de capital. Recean afirmă că acesta va fi majorat și că, în cazul beneficiarilor acțiunilor, taxarea la momentul vânzării va fi, în consecință, mai mare.

Chicu susține însă că cele două momente fiscale trebuie analizate separat: impozitarea beneficiului primit de angajat și impozitarea eventualului câștig obținut ulterior prin vânzarea acțiunilor.

„Impozitarea la înstrăinare cu creșterea de capital nu înseamnă că trebuie scutite la etapa obținerii. Sunt două categorii și două etape diferite de impozitare”, afirmă deputatul.

Chicu contestă și argumentul privind impozitarea dividendelor, după majorarea cotei de la 6% la 8%. El susține că această majorare se aplică în general dividendelor și nu poate fi prezentată drept o compensare pentru facilitatea fiscală acordată la momentul obținerii acțiunilor.

În același timp, Chicu anunță că intenționează să continue subiectul în Parlament și spune că mai are „vreo opt foi de argumente” pe care le va prezenta în cadrul audierilor în Comisia economie, buget și finanțe și în cadrul unei eventuale comisii de anchetă.

„S-o luăm pe rând”, a scris Chicu, în replica adresată lui Recean.

Fostul premier a reacționat la rândul său dur la criticile deputatului, acuzându-l că promovează informații false despre facilitățile fiscale și susținând că beneficiarii programului au achitat impozite.

Dincolo de disputa politică, documentele fiscale confirmă un element esențial al controversei: regimul fiscal distinct pentru „stock option plan” a fost introdus în 2024 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025. Rămâne însă disputat între cei doi politicieni momentul exact la care beneficiile acordate în cadrul programului concret al băncii au devenit venit impozabil și dacă impozitele invocate de Recean în 2021 au fost achitate pentru același instrument financiar discutat acum.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Chicu critică majorarea ratei de bază la 9%: „Efectul va...

Renato Usatîi discută la Abu Dhabi despre investiții și proiecte...

Berlinschii acuză autoritățile că nu sunt pregătite pentru incidente cu...

Chicu despre facilitățile fiscale pentru Stock Option Plan: „Pentru cei...

Chicu atacă planul lui Tofan de a crea „Moldova Project”:...

PAS respinge alocarea a 2 milioane de lei pentru stingerea...