Promo-LEX despre finanțarea partidelor politice în 2023: Este necesar de un echilibru între finanțarea publică și cea privată a formațiunilor politice – Care a fost norma cea mai des încălcată

Asociația Promo-LEX a prezentat astăzi raportul privind „Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova- Retrospectiva anului 2023”.

Potrivit raportului prezentat, anul 2023 a fost marcat de intrarea în vigoare a noilor prevederi legale relevante finanțării partidelor politice. Cele mai importante modificări au vizat interzicerea organizării de către partidele politice a actelor de caritate (filantropice) sau de sponsorizare; micșorarea plafonului donațiilor ce pot fi efectuate în numerar până la un salariu mediu pe economie; excluderea limitei de 3 salarii medii pe economie în cazul donațiilor efectuate de cetățenii cu venituri obținute în străinătate, etc.

În premieră pentru Republica Moldova un partid politic a fost scos în afara legii, după ce Curtea Constituțională a declarat Partidul Politic Șor drept neconstituțional, ceea ce a dus la radierea acestuia din registrul de stat al partidelor politice.

În procesul de monitorizare am constatat că, în premieră pentru Republica Moldova, au fost activizate resursele și eforturile organelor de investigație, pentru verificarea finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale. Astfel, au fost inițiate mai multe cauze penale pentru falsificarea rapoartelor financiare ale partidelor politice, precum și pentru acceptarea cu bună știință a finanțării partidului politic din partea unui grup criminal organizat.

Raportarea veniturilor partidelor politice

Promo-LEX a constatat că o creștere a dependenței partidelor politice de sursele publice de finanțare – în proporție de 84%, cu 2 la sută în plus față de 2022. Venituri din alocațiile de la bugetul de stat au fost raportate de 23 de partide politice, valoarea totală a acestora fiind de 45,7 mil. de lei. Cele mai multe au revenit PAS (41%), PSRM (22%), PSDE (11%), PN și PPPDA (a câte 7%). În cazul a 10 partide, aceasta a fost unica sursă de venit. Pentru comparație, la nivelul Uniunii Europene, coraportul veniturilor partidelor din bugetul public și din surse private este de 65% la 35% (în democrațiile mai noi din Europa de Est) și de 55% la 45% (în democrațiile consolidate).

„ Tendința respectivă este una îngrijorătoare în contextul în care majoritatea formațiunilor politice par să nu depună efort în atragerea susținerii financiare din partea cetățenilor. Vedem necesară creșterea eforturilor partidelor politice pentru implicarea și responsabilizarea politică a cetățenilor, ceea ce va contribui inclusiv la diversificarea surselor de finanțare a activităților partidului. În acest sens, ar putea fi examinată posibilitatea revizuirii condițiilor de acordare a alocațiilor de la bugetul de stat în funcție de volumul veniturilor acumulate de partide din sursele private”, a menționat Mariana Focșa, analist al finanțelor, Asociația Promo-LEX.

Estimările Promo-LEX arată că aspectul privind cheltuielile neraportate ale partidelor politice este norma cea mai des încălcată. Astfel, Promo-LEX a estimat cheltuieli neraportate de cel puțin 20,3 mil. de lei de către 24 de partide și formațiunea fără statut juridic ex-PPȘ/Echipa Ilan Șor. Dintre acestea, aproape 17 mil. de lei (82%) au fost estimate pentru ex-PPȘ și sateliții acestuia – ȘANSĂ și PR. Cele mai multe cheltuieli estimate au fost pentru organizarea evenimentelor de promovare politică (46%), pentru presă și materiale promoționale (20%) și pentru locațiunea/întreținerea sediilor (18%).

În cadrul evenimentului, Promo-LEX a formulat mai multe recomandări în adresa instituțiilor statului, dar și a partidelor politice.

1. Includerea, pe lângă cotizații și donații, în plafonul limită a veniturilor acumulate de partidele politice inclusiv a veniturilor acumulate din celelalte surse (alocații de la bugetul de stat și activitatea economică).

2. Modificarea cadrului legal pentru a prevedea sancțiuni proporționale și disuasive pentru cazurile de desfășurare de către partidele politice a activităților filantropice și de sponsorizare.

3. Înlocuirea în Legea privind partidele politice a termenului ”activități de caritate” cu ”activități filantropice”, astfel cum este utilizat în legea cu privire la filantropie şi sponsorizare (pentru uniformizarea noțiunilor aplicate în cadrul legal).

4. Identificarea și implementarea instrumentelor necesare pentru supravegherea și controlul donațiilor/cotizațiilor de la donatorii cu venituri obținute în străinătate (de exemplu, parteneriate cu alte state privind schimbul de informații etc.).

5. Identificarea și implementarea instrumentelor necesare pentru asigurarea unui echilibru rezonabil între finanțarea publică și cea privată a partidelor politice.

6. Reglementarea limitei cotizațiilor ce pot fi colectate de partidele politice în numerar de la un membru de partid, prin stabilirea unui plafon cumulativ al donațiilor și cotizațiilor ce pot fi colectate în numerar (până la un salariu mediu pe economie).

7. Reglementarea clară a condițiilor privind pentru veniturile acumulate de partide din activitatea economică (în special, cele ce implică achiziționarea biletelor/locurilor la diverse evenimente), astfel încât să fie asigurată evidența plătitorului bunurilor/serviciilor pentru a asigura încadrarea plăților efectuate de acesta în limita stabilită de cadrul legal pentru donații.

8. Reglementarea în cadrul legal a unor limite privind acumularea de către partidele politice a veniturilor din donații materiale, care urmează a fi utilizate ca o sursă complementară de finanțare politică.

9. Evaluarea ex-post juridică/de impact a cadrului legal nou relevant finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale.

10. Examinarea oportunității completării Codului penal și a Codului contravențional cu prevederea privind sancționarea utilizării abuzive a resurselor administrative în scop de promovare politică a partidelor politice (atât în perioada electorală, cât și în perioada din afara alegerilor).

11. Reglementarea activității blocurilor politice formate din două sau mai multe partide politice, în perioada preelectorală, din perspectiva raportării financiare a cheltuielilor efectuate în comun.

12. Reglementarea finanțării politice și electorale de către părțile terțe.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Renato Usatîi: Toate acuzațiile guvernării sunt inventate pentru a cuceri...

Cum explică ministrul Bolea cozile infernale de la Aeroporul Chișinău

VIDEO: Zeci de mii de lumini ale telefoanelor aprinse în...

Muzică, tineri, dragoste, unitate și speranță pentru Moldova la cel...

Moldova și România au semnat o declarație privind cooperarea în...

Guvernul a aprobat redenumirea  Aeroportului Internațional Chișinău în „Eugen Doga”