La data de 24 ianuarie celebrul pictor din Găgăuzia, Petru Vlah a fost înmormântat conform tradiţiei musulmane, în oraşul Comrat. Comunitatea ortodoxă din Găgăuzia nu a avut nici un astfel de caz până acum. Deci, ce sa întâmplat?
Mulţi ani în urmă, Petru Vlah, un unical pictor găgăuz, maestrul lucrărilor din dovleac şi susan, a vizitat Turcia în cadrul unei expoziţii. Acolo el s-a întâlnit cu reprezentanţii religiei musulmane, care l-au convins să accepte islamul. De atunci, locuitorul Comratului mărturisea în voce tare, că a schimbat credinţa sa. Fiind până atunci creştin în mod oficial, Petru Vlah nu a mai urmat ritualurile ortodoxe şi în esenţă, a fost mai mult un ateist, decât credincios ortodox.
Cu o zi înainte de înmormântare, din Rusia a sosit fosta soţie a pictorului pentru a-şi lua rămas bun. În perioada căsătoriei sale, cuplul Vlah a dat naştere la trei copii, care în prezent trăiesc la Moscova. În acelaşi timp, de la Chişinău a sosit delegaţia organizaţiei musulmane din Republica Moldova (toţi - turci şi azeri). Ei au spus văduvei, că decedatul a fost un musulman devotat, care urma toate ritualurile şi pentru o perioadă de timp a lucrat îndeaproape cu organizaţia musulmană, care îi oferea un suport financiar. Însă, în ultimii ani, Petru Vlah nu a mai apelat după ajutor şi, aproape că, a întrerupt legătura cu coreligionarii săi.
Văduva a rămas nedumerită de această ştire. Cu ce ritual să înmormânteze decedatul? Totuși, după discuţiile purtate cu trimişii islamul, creștina ortodoxă a răspuns pozitiv propunerii acestora. Faptul dacă ei și-au luat angajamentul să finanţeze înmormântarea – nu se ştie. Văduvă a anunţat oficial că vrea să îndeplinească dorinţa soţului său, care, în timpul vieţii, în mod voluntar a acceptat islamul, ghidat de ideea că "Atotputernicul este acelaşi pentru toată lumea, deşi drumurile care duc la acesta pot fi diferite". Aşadar, a fost obţinută decizia familie şi grupul reprezentanţilor musulmani a organizat înmormântarea.
La înmormântarea lui Petru Vlah au venit prieteni şi colegi pentru a petrece pictorul pe ultimul său drum. Acestora s-a alăturat şi Başcanului Găgăuziei, Mihail Formuzal cu alţi oficiali. Pentru partea spirituală a ceremoniei de înmormântare au fost responsabili 25 imami şi alte figuri religioase. Locuitorii de la Comrat, cu gurile deschise, au urmărit ceremonia de înmormântare. Cineva şi-a exprimat nemulţumirea (probabil din cauza lipsei de educaţie), însă atitudinea generală a fost binevoitoare.
La mormântul pictorului, decanul facultăţii de economie a Universităţii de Stat din Comrat, fostul primar al oraşului, politicianul anilor 90, Constantin Tauşanji, a rostit un discurs de doliu. El a vorbit despre viaţa pământească a lui Petru Vlah şi a mulţumit musulmanilor, care au făcut parte din viaţa prietenului său. La rândul său, musulmanii au mulţumit prietenilor găgăuzi pentru înţelegerea şi respectul față de tradiţiile lor. După aceea, oaspeţii au mers la Chişinău pentru organizarea funeraliilor musulmane (petrecute fără alcool).
Dar, în Comrat, Petru Vlah a fost pomenit conform tradiţiilor ortodoxe găgăuzeşti. A fost rostite multe vorbe bune despre Vlah, care a murit la data de 20 ianuarie, în ziua lui Ioan Botezătorul, în secţia de reanimare a spitalului din Comrat. Renumitul maestru, membru al Uniunii Pictorilor URSS, a trăit liniştit şi a plecat liniştit - în mizerie completă, dar plin de demnitate. Colegii şi-au amintit de munca pictorului, acuzând autorităţile, care n-au întins o mână de ajutor lui Vlah. Existenţa lui doar din pensia pe care o primea a fost de nesuportat, apartamentul său nu a fost încălzit timp de 15 ani,lipsa temeiului economic l-a făcut să stea flămând. Dar sufletul lui le-a îndurat pe toate cu răbdare, chiar și atunci, când a vândut atelierul său pentru a edita o carte mică.
Din 1982, Petru Vlah a fost membru al Congreselor, în cadrul cărora se rezolvau probleme ale Găgăuziei. El este coautorul design-ului primului drapel a găgăuzilor, cu cap de lup, înălţat pentru prima dată la 29 octombrie 1989, la un miting neautorizat în Comrat. Dar, principală vocaţie a lui Vlah a fost grafica Dovleac. "Pictorul a regenerat măiestria lucrărilor din dovleac, ridicând această artă la un nou nivel, confecţionând cu eleganţă vase din dovleac –„sticlă” – susan, spune maestrul din Găgăuzia, Leonid Dobrov. – Lucrările sale sunt expuse în cele mai mari muzee din Ucraina, Moldova, Rusia, Turcia şi Azerbaidjan. Despre creaţia lui Petru Vlah a fost scris mult."
Pentru prima dată, vasele ornamentate prin metoda arderii, au fost prezentate în anul 1984 la o expoziţie de arte ale artiştilor plastici din Republica Moldova. Lucrările au fost făcute pe baza materialelor naturale – vase din dovleac. Pe timpuri în aceste vase, bine uscate, se păstra vinul, laptele, sarea şi condimentele. Dovlecii cultivaţi în grădini se uscau pe gard. Petru Vlah, văzându-le în tinereţe, s-a inspirat de susan.
Acum, dovleacul dispare din viaţa cotidiană a găgăuzilor, fiind înlocuit cu vasele fabricate la uzine. Ultimul "Cavaler al susanului" a fost Petru Vlah. Cu anii el selecţiona dovleacul; îmbunătăţind şi selectând soiurile, el a creat propria tehnologie de prelucrare. Uscând şi prelucrând, după propria tehnologie, viitorul vas, ardea pe suprafaţa lui aurie ornamentul dorit. Capacităţile grafice Vlah le-a dezvoltat la Institutul Poligrafic din oraşul Lvov.
Povestea tristă a vieţii pictorului a luat sfârşit. Vor fi sau nu confecţionate vase din dovleac și susan în Găgăuzia? La înmormântarea celebrităţii a fost luată decizia să se ceară imediat autorităţilor autonomiei alocarea unei sume de bani, pentru a cumpăra o locuinţă pentru un alt pictor bine-cunoscut al Găgăuziei, în vârstă de 70 de ani, Dmitri Savastinu. În cazul în care nu va urma nici un răspuns din partea autorităţilor – vor începe o serie de mitinguri în susţinerea lui.
Între timp, la Chişinău, prima femeie-dirijor din R. Moldova, Artistă a Poporului, laureată a Premiului de Stat, Cavaler al Ordinului Republicii, Veronica Garştea, a fost chemată în judecată de agentul termic S.A. „Termocom”. Fostul şef al celebrului cor "Doina" a declarat că nu are din ce trăi. Datoria pentru încălzirea apartamentului cu o odaie a ajuns la 4000 lei, dar pensia sa este de 1.500 de lei. Cu toate acestea, spre deosebire de Petru Vlah, Garştea, potrivit Ministerului Culturii, primeşte primiu în voloare de 500 lei şi salariul în filarmonică de 4600 lei, şi apartamentul maestrei a fost alocat de stat.