Poate avea sau nu Moldova o piață de capital – Autoritățile promit 1,5 miliarde de lei, deocamdată, pe hârtie

În condițiile unei economii subzistente cu creșteri de 1 sau 2% anual, autoritățile vor să resusciteze un segment aproape inexistent, cel al pieței de capital din Republica Moldova. Comisia Nașională a Pieței Financiare(CNPF) a prezentat în Parlament conceptul Strategiei de dezvoltare a pieței de capital un document ambițios, dar greu de realizat. Autoritățile își propun, în cinci ani, cel puțin zece oferte publice de obligațiuni corporative, 22 de companii noi listate și 1,5 miliarde lei capital atras pe bursă; numărul investitorilor de retail ar trebui să sară la 100 000, iar activele investitorilor instituționali (fonduri de pensii facultative și OPC) la 6 miliarde lei. Lichiditatea pieței ar urma să crească de la 1,45% la 1,75% din capitalizare, potrivit Strategiei adoptată  de Parlament.

Potrivit strategiei, se propun stimulente fiscale și simplificarea prospectorului pentru IMM-uri, integrarea regională a bursei printr-un parteneriat cu un operator extern și upgrade tehnologic al platformei de tranzacționare, lansarea pilonului II de pensii și încurajarea fondurilor de investiții locale, pentru a mări cererea internă de titluri și  transpunerea pachetului european de finanțare durabilă și regulamentele privind depozitarii centrali.

Comisia Națională a Pieței Financiare va elabora, în maximum șase luni de la intrarea în vigoare a legii, mecanismul de punere în aplicare și va raporta Parlamentului semestrial și anual; o evaluare intermediară este programată pentru 2027, iar un raport final în 2030  .

Strategia se bazează pe diagnostice realizate cu sprijinul USAID și BERD, care indică drept principale obstacole oferta redusă de instrumente, infrastructura învechită și încrederea scăzută a investitorilor. Recomandările includ modernizarea Bursei de Valori, extinderea Depozitarului Central și creare de platforme de crowdfunding, operaționale deja din 2024, notează bani.md

Autorităilie mizează că, odată aplicate, măsurile vor transforma piața de capital într-un centru de finanțare complementară, capabil să susțină planul economic „Moldova Europeană 2030” și să pregătească infrastructura financiară pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Mai mulți experți sunt sceptici în ceea ce privește dezvoltarea unei pieți de capital serioase în RM. Fostul premier Ion Sturza crede că o contribuție aparte pe acest segment ar putea să-l aibă băncile comerciale. i Autoritățile, mai spune Sturza, ar trebui să regândească actualul model economic unul bazat pe granturi și credite, iar sistemul bancar ar trebui să participe la dezvoltarea pieței de capital.

„Poate e momentul să ne gândim ca băncile să devină parte a dezvoltării și pieței de capital, nu doar cămătării și case de schimb? E bine că așteptăm granturi și credite de la instituționali, dar știm la fel de bine că e un fel de drog. Nu ar fi cazul să ieșim pe piețele internaționale să plasăm un bond, ceva? Vom căpăta experiență, dar și alt nivel de responsabilitate față de bani. O treime din cheltuielile bugetului astăzi sunt finanțate prin împrumut, deficit, granturi”, se întreabă Ion Sturza.

Nivelul de venit al populatiei și numărul redus de companii ce ar fi gata să participe la piața de capital sunt factorii obiectivi ce duc la stagnarea și nedezvoltarea pieței de capital din Republica Moldova, susține consilierul Băncii Naționale a Moldovei, Alexandru Savva.

„In primul rând, e nivelul de venit al populatiei. Ca să dezvolți o piață de capital comparabilă cu țările dezvoltate, trebuie să existe o populație care primește un nivel anumit de venituri. Al doilea element obiectiv este nivelul de dezvoltare și, în general, numărul de companii din Republica Moldova.”

Un alt element indispensabil, potrivit experților, pentru existența unei pieți de capital în Moldova ar fi prezența unor fonduri de investiţii ca instrument de acumulare a resurselor financiare de la mai mulţi investitori

„Majoritatea ţărilor în tranziţie spre o economie dezvoltată se bazează în primul rând pe managerii privaţi şi fondurile de investiţii ca instrumente care contribuie la o alocare mai eficientă a resurselor în economie, ajutând la stimularea activităţii investiţionale şi, în consecinţă, la dezvoltarea economică”, consideră experţii.

„În aceste ţări, activele fondurilor de investiţii ajung de la 11% (România) la 24% (Polonia) în raport cu creditarea bancară. Iar când vine vorba de creditarea economiei reale, acest raport creşte şi mai mult”, notează o analiză a Expert- Grup

Există 463 de fonduri de investiţii în Polonia, 200 în Letonia şi 246 în România. Activele acestora se ridică la 95,2 miliarde de euro, 4,3 miliarde de euro şi, respectiv, 9,9 miliarde de euro. Ponderea activelor fondurilor de investiţii în PIB-ul acestor ţări este de 11%, 6% şi respectiv 3%.

Expert-Grup atrage atenţia asupra faptului că, în prezent, în Republica Moldova nu există niciun fond de investiţii activ şi niciun administrator autorizat în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare.

Unii experți susțin că un stimulent puternic în dezvoltarea pieței de capital din Moldova ar fi sinhronizarea acesteia cu Bursa Română de Mărfuri, cel mai vechi operator privat de platforme de tranzacționare a mărfurilor din România, care va impulsiona procesele la construcția unei piețe de capital competitive și transparente

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Austeritate în stânga Nistrului – Tiraspolul prelungește cu o lună...

Bătălia pe eoliene – Statul scoate la licitații 173 de megawați

Statul promite sprijin pentru fermierii din sudul ţării afectați de...

Energocom a procurat jumătate din necesarul de gaze pentru anul...

Reacţia ministerului Infrastructurii la protestul transportatorilor – „Modernizarea și transparența...

Seceta și arșița au compromis recoltele din sudul ţării –...