Compensații de sute de mii de lei achitate nejustificat, sporuri salariale acordate cu abateri și fonduri externe gestionate fără reguli clare. Acestea sunt principalele concluzii ale Curții de Conturi după auditarea rapoartelor financiare ale Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare pentru anul 2025. Auditorii au emis o opinie cu rezerve și au semnalat probleme serioase în administrarea banilor publici, a patrimoniului statului și a proiectelor finanțate extern.
Una dintre cele mai grave constatări vizează plata unei compensații de aproximativ 200 de mii de lei către fostul director al Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii. Potrivit raportului, persoana activa în baza unui contract civil și nu avea raporturi oficiale de muncă cu ministerul, însă a beneficiat de o compensație echivalentă cu trei salarii medii lunare. Mai mult, Banca Mondială a calificat ulterior cheltuiala drept neeligibilă.
Auditorii au identificat și mai multe abateri la acordarea sporurilor salariale. Unii directori ai instituțiilor subordonate au primit sporuri pentru performanță fără aprobarea ministerului, ceea ce a generat cheltuieli considerate nejustificate de peste 300 de mii de lei. În alte situații, bonusurile au fost calculate eronat sau acordate fără fișe de evaluare semnate. Au existat cazuri în care angajați cu calificativ „satisfăcător” au beneficiat de sporuri peste limitele prevăzute de regulamentele interne. Numai pentru luna februarie 2025, Curtea de Conturi a depistat erori salariale estimate la circa 150 de mii de lei.
Problemele au fost constatate și în acordarea premiilor unice. Două instituții subordonate ministerului au oferit astfel de plăți fără aprobarea prealabilă a MAIA, fapt care, potrivit auditorilor, demonstrează lipsa unui mecanism clar și unitar de control financiar în întregul sistem ministerial.
Raportul scoate la iveală și nereguli importante în gestionarea patrimoniului public. Drepturile asupra a 119 clădiri nu sunt înregistrate corespunzător, iar alte trei imobile nu au fost evaluate și incluse în evidența contabilă. În plus, 52 de terenuri nu au fost transmise Agenției Proprietății Publice, deși termenul pentru finalizarea procedurilor a expirat de mai mulți ani. Auditorii atrag atenția că informațiile din Registrul bunurilor imobile nu corespund situației reale din teren.
Printre cazurile semnalate figurează și un apeduct evaluat la 7,1 milioane de lei, preluat încă din 2017, dar care nu a fost finalizat nici până acum. Inventarierea efectuată în 2025 a arătat că turnul de apă este deteriorat și ruginit, iar ministerul nu deține documente justificative complete pentru investiție.
Curtea de Conturi a verificat și gestionarea fondurilor revolving utilizate pentru proiecte externe destinate tehnicii agricole și fertilizanților. Ministerul a raportat venituri de aproape 270 de milioane de lei și cheltuieli de peste 240 de milioane, însă auditorii spun că lipsa unor reguli clare privind evidența acestor tranzacții nu permite confirmarea integrală a sumelor raportate.
Probleme au fost depistate și în domeniul digitalizării. Ministerul și instituțiile din subordine administrează 52 de sisteme informatice și softuri evaluate la peste 50 de milioane de lei. Dintre acestea, șapte sisteme, estimate la 28,3 milioane de lei, nu funcționează, iar alte trei, în valoare de 7,7 milioane de lei, nu sunt utilizate deloc, deși continuă să figureze în contabilitate.
Raportul mai menționează întârzieri în implementarea proiectelor externe, achiziții publice divizate artificial și concedii nefolosite acumulate de angajați, care ar putea genera în următorii ani cheltuieli suplimentare de cel puțin 2,3 milioane de lei.
În concluzie, Curtea de Conturi susține că sistemul de control intern al Ministerului Agriculturii funcționează doar parțial și recomandă măsuri urgente pentru consolidarea evidenței contabile, administrării patrimoniului și monitorizării cheltuielilor publice.


