Republica Moldova în calea sa spre integrarea în Uniunea Europeană se poate baza pe experienţa României şi expertiza pe care a obţinut-o aceasta în relaţia cu Bruxellesul, susţine Răzvan Buzatu, consilier pe probleme de afaceri europene, într-un articol din dosarul Moldova, apărut în FP România nr.16 (mai/iunie 2010). Dar, pentru a-şi îndeplini dezideratul european, Moldova trebuie să facă o serie de paşi strategici la nivel de ţară, de relaţii cu vecinii, la nivel de parteneri regionali şi internaţionali.
“Unul dintre aceşti paşi strategici este pregătirea cât mai rapidă a aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În acest sens, ar fi de dorit alăturarea Moldovei la statele deja candidate din Balcanii de Vest”. Potrivit lui Buzatu, deşi nu există o strategie de abordare a promovării Republicii Moldova, România poate sprijini acest demers pe două căi.
- prin intermediul membrilor români aleşi în Parlamentul European care fac parte din Comitetul pentru cooperare parlamentară UE - R. Moldova, unde România are şapte parlamentari, şi din Adunarea parlamentară Euronest (dimensiunea parlamentară a Parteneriatului Estic), în care are zece parlamentari. Din aceste poziţii, aceşti parlamentarii pot iniţia, solicita şi stabili întâlniri oficiale în Moldova pentru a strânge date despre funcţionalitatea instituţiilor publice, a mediului de afaceri şi a celui asociativ;
- prin intermediul celor câteva organizaţii neguvernamentale din România care sunt deja prezente în teritoriu şi care au acumulat deja experienţă în cele trei domenii strategice pentru dezvoltarea R. Moldova, respectiv democratizarea instituţiilor şi buna guvernare, promovarea reformelor economice şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai, precum şi soluţionarea diferendului transnistrean.
Însă, în paralel cu sprijinul din partea României, R. Moldova trebuie să se europenizeze cât mai repede, consideră expertul român. Astfel, guvernul de la Chişinău a întreprins deja măsuri în această direcţie prin acţiuni spre rezolvarea cât mai rapidă a crizei politice apărută în urma alegerilor anticipate, înlocuirea funcţionarilor publici din instituţiile publice cu oameni tineri, care să fie deschişi la minte şi să se adapteze repede la schimbările cerute de UE, susţinerea organizaţiilor internaţionale prezente pe teritoriul R. Moldova în gestionare fondurilor externe atrase, pentru a fi distribuite, absorbite şi puse în aplicare în toate raioanele.
Între democratizarea unui stat şi menţinerea puterii există o linie foarte subţire. La acest capitol, consilierul pe probleme de afaceri europene afirmă că Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) trece printr-o perioadă dificilă, de aceea “va trebui să aleagă între a păstra puterea cu orice preţ şi a democratiza ţara”.
În concluzie, Răzvan Buzatu declară ca Moldova în demersul său european ar trebui să apeleze la “mult mai mult la experţi români, în locul unora străini. Aceştia din urmă nu cunosc specificul Republicii Moldova şi de multe ori, chiar dacă sunt bine intenţionaţi, nu reuşesc să pătrundă în profunzimea problemelor şi să sugereze soluţii viabile de îmbunătăţire şi dezvoltare a ţării”.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE