Scandalosul amendament PAS, care prevede sancțiuni și filaj pentru conținut online a fost scos de pe ordinea de zi a dezbaterilor publice din Parlament. Președintele Comisiei juridice, Veronica Roșca, a anunțat că în urma discuțiilor aprinse din spațiul public s-a decis că este nevoie de lucrat suplimentar la acest document. Amendamentul legat de SIS prevede blocarea site-urilor fără dispoziția CSE sau a instanței de judecată
Totodată amendamentele legislative prevăd înăsprirea cadrului legal pentru combaterea extremismului, prin extinderea definiției activității extremiste, instituirea unui Registru oficial al organizațiilor extremiste și introducerea de măsuri ferme împotriva acestora.
Amendamentul vizează modificarea Legii nr.54/2003 privind contracararea activității extremiste, completând noțiunile de organizație extremistă, materiale cu caracter extremist și atribuind noi competențe Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Astfel, sunt considerate extremiste inclusiv acțiunile care profanează simbolurile național-statale, propagă ideologii legionare, naziste, rasiste sau xenofobe și promovează separatismul.
Potrivit documentului, orice organizație – inclusiv cele religioase, mass-media, entități juridice sau grupări neinregistrate – care promovează sau desfășoară acțiuni extremiste poate fi inclusă în Registrul organizațiilor extremiste. Această listă va fi ținută de SIS și publicată online. Tot SIS-ul va avea atribuția de a solicita suspendarea temporară sau definitivă a activității organizației în instanță.
Amendamentul introduce și o nouă categorie juridică – persoanele asociate unei organizații extremiste –, care include pe cei care oferă sprijin, participă, justifică sau beneficiază de pe urma activității unei organizații extremiste. Acestor persoane li se vor impune restricții de activitate în domenii strategice precum securitate, infrastructură, tehnologii sensibile, comunicații și industrie militară.
Totodată, SIS solicită extinderea competențelor sale, astfel încât să poată desfășura supravegherea vizuală și documentarea cetățenilor fără a mai fi necesară aprobarea prealabilă a instanței. Aceste modificări sunt propuse în cadrul examinării de către Parlament a proiectului de lege privind combaterea corupției electorale și influenței externe
Conform documentelor semnate de directorul SIS, Alexandru Musteață, instituția propune completarea Legii nr. 179/2023 cu următoarele prevederi:
Directorul SIS sau adjunctul său vor putea aproba personal efectuarea supravegherii, inclusiv utilizarea mijloacelor tehnice.
Se elimină obligația obținerii unui mandat judecătoresc, necesară până acum pentru astfel de operațiuni.
SIS motivează această inițiativă prin necesitatea unui răspuns operativ la posibilele tentative de influență străină asupra alegerilor și combaterea corupției electorale.
Această propunere a stârnit îngrijorare în rândul experților și organizațiilor pentru drepturile omului. Principalele riscuri evidențiate sunt:
SIS va decide unilateral asupra persoanelor care vor fi supravegheate, fără un control independent din partea instanțelor.
Într-un an electoral, astfel de atribuții ar putea fi folosite împotriva oponenților politici.
Fără implicarea instanței, nu există un mecanism clar de verificare a justificării acestor acțiuni, ceea ce poate duce la abuzuri și la încălcarea drepturilor cetățenilor.
Până în prezent, supravegherea vizuală a cetățenilor era posibilă doar cu aprobarea instanței, ceea ce asigura un filtru juridic împotriva eventualelor abuzuri din partea serviciilor secrete. Eliminarea acestui mecanism de control ar putea oferi SIS atribuții similare celor din state unde supravegherea fără mandat este asociată cu regimuri autoritare.
Amintim că SIS se află sub control Parlamentar, iar directorul instituției este confirmat de Șeful Statului