Deputații au aprobat conceptul la un pachet de inițiative legislative ce vizează reglementările în mass-media, inclusiv cea online în contextul evoluției actuale a tehnologiilor informaționale. Proiectul a fost susținut în prima lectură de 55 de deputați.

Modificările propuse vizează o mai bună aliniere a Codului serviciilor media audiovizuale la Directiva (UE) 2018/1808 (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale), precum și implementarea recomandărilor conținute în rapoartele pe pachetul de extindere pentru Republica Moldova ale Uniunii Europene, în special a celor privind revizuirea procedurilor de selectare a membrilor Consiliului Audiovizualului și a Consiliului de supraveghere și dezvoltare a furnizorului public de servicii media audiovizuale; garantarea faptului că furnizorii publici de servicii media dispun de resurse financiare adecvate, durabile și previzibile care să le asigure independența; extinderea cerințelor privind transparența proprietății entităților vizate de Cod.

Documentul propune completarea Codului serviciilor media audiovizuale cu o serie de noțiuni noi: decizie editorială, durată programată, măsurarea audienței, conținut ilegal etc., precum și precizarea unor noțiuni existente – dezinformare, discurs care incită la ură, comunicare comercială audiovizuală etc. Pentru a proteja minorii, sunt propuse restricții pentru publicitatea pentru alimente nesănătoase și măsuri de verificare a vârstei pe platformele digitale.

Totodată, prin modificările propuse se urmărește și reformarea procesului de desemnare a directorului general și a membrilor Consiliului de supraveghere al furnizorului public național de servicii media, precum și a membrilor Consiliului Audiovizualului, prin instituirea unei mai largi participări a reprezentanților societății civile la acest proces.

Un capitol nou va reglementa activitatea platformelor de partajare a materialelor video. Astfel, furnizorii de platforme de partajare a materialelor video aflați în jurisdicția Republicii Moldova vor lua măsuri corespunzătoare pentru a proteja minorii de programele, de materialele video generate de utilizatori și de comunicările comerciale audiovizuale care le pot afecta dezvoltarea fizică, mintală sau morală, în special de cele care conțin pornografie sau violență nejustificat; a proteja publicul larg de programele, de materialele video generate de utilizatori și de comunicările comerciale audiovizuale care conțin incitări la violență sau la ură împotriva unui grup de persoane ori a unui membru al unui grup, bazate pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, dizabilitatea, vârsta sau orientarea sexuală. De asemenea, furnizorii vor avea responsabilitatea de a proteja  publicul larg de programele, de materialele video generate de utilizatori și de comunicările comerciale audiovizuale având un conținut a cărui difuzare constituie infracțiune penală (conform Codului Penal al Republicii Moldova), și anume, instigare publică la săvârșirea unei infracțiuni de terorism, infracțiuni legate de pornografia infantilă, infracțiuni de natură rasistă și xenofobă.

Proiectul mai conține prevederi care vizează transparența proprietății și finanțării furnizorilor și distribuitorilor de servicii media, prin publicarea de către aceștia a rapoartelor anuale și prin notificarea Consiliul Audiovizualului despre modificările structurii de proprietate.

La fel, în scopul unei informări mai bune și mai complexe a publicului țintă din anumite zone geografice, furnizorul public național de servicii media va putea înființa sucursale, studiouri teritoriale, raionale și/sau regionale, în vederea producerii de conținuturi audiovizuale de interes local/regional și difuzării acestora în cadrul unor servicii media audiovizuale, distincte de serviciile media audiovizuale principale.

Proiectul a fost votat în pofida unui raport critic al Comisiei de la Veneția care menționează că documentul ridică îngrijorări serioase privind ambiguitatea mai multor termeni cheie, care ar putea duce la abuzuri și cenzură.

Comisia de la Veneția avertizează că expresii vagi precum „interes public”, „conținut dăunător” sau „informații de natură extremistă” pot fi interpretate abuziv de autorități, în special în contexte politice sensibile sau în perioade electorale. În opinia experților europeni, acest risc poate genera cenzură indirectă și descurajarea presei independente. În consecință, Comisia recomandă definirea clară și conformă cu standardele europene a acestor termeni pentru a proteja libertatea editorială și dreptul la exprimare.

Totodată, Comisia de la Veneția critică lipsa de coerență legislativă, subliniind suprapunerile de competențe între Consiliul Audiovizualului, Consiliul de Presă și alte entități de reglementare, ceea ce ar putea crea confuzie și disfuncționalități în aplicarea legii. Experții europeni solicită armonizarea legislației și delimitarea clară a responsabilităților între instituții.

Conform proiectului de lege jurnaliștii, vloggerii, realizatorii de podcasturi și alți creatori de conținut online riscă sancțiuni dure, inclusiv amenzi de până la 100 de mii de lei, în cazul în care Consiliul Audiovizualului stabilește că s-a comis o abatere precum dezinformarea, incitarea la ură sau amenințarea la adresa securității naționale. În cazul abaterilor repetate, sancțiunile vor fi dublate, iar platformele sau canalele respective pot fi suspendate sau blocate.

Proiectul urmează a fi examinat și adoptat de Parlamentului și în lectura a doua. 

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE