Parlamentul a adoptat rectificarea de buget pentru 2025 – Opoziția a criticat Bugetul PLUS – Cu cât va crește deficitul bugetar

Parlamentul a adoptat în lectură finală cu votul a 55 de deputați o rectificare majoră de Buget pentru anul în curs. Este vorba de inițiativa Guvernului prin așa numitul Buget PLUS. Deputații din opoziție s-au abținut de la vot. Proiectul, votat în prima lectură, a fost prezentat de prim-ministrul Dorin Recean, care a cerut sprijinul legislativ pentru a putea folosi fonduri europene suplimentare destinate susținerii populației și a mediului de afaceri, afectate de creșterea prețurilor la energie. Guvernul mai spune că banii vor fi folosiți și pentru proiecte de dezvoltare economică și investiții în infrastructură.

În plenul Parlamentului au avut loc și dezbateri. Parlamentarii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au criticat modul în care proiectul a fost promovat și lipsa consultărilor publice. Deputatul BCS, Grigore Novac, a lansat critici dure la adresa guvernării PAS, în contextul dezbaterilor din Parlament privind proiectul „Buget PLUS”, acuzând puterea de populism și de manipulare a opiniei publice în apropierea alegerilor parlamentare.

În opinia sa, proiectul ”Buget PLUS” nu oferă soluții reale pentru dezvoltarea economică a țării, ci reprezintă un instrument electoral construit din noi împrumuturi și promisiuni.

„Realitatea în Republica Moldova este că guvernul a umblat cu cerșitul prin toată mahalaua – la unul au cerut un colț de pâine, la altul o bucată de slănină, cineva le-a dat o ceapă – și au întins o masă mare, chipurile, pentru toată țara. Dar nimeni nu spune că toate acestea sunt din cerșit, nu din dezvoltare economică. Nu am auzit nimic despre investiții străine, locuri de muncă noi sau întreprinderi atrase în Republica Moldova, care ar genera venituri reale la bugetul de stat”, a declarat Grigore Novac.

Deputatul BCS a acuzat guvernarea de lipsă de transparență și de tendința de a vorbi doar despre ceea ce îi este convenabil politic, omițând problemele stringente cu care se confruntă țara.

„Nu spuneți nimic despre datoriile uriașe față de agricultori, despre restanțele salariale de la Calea Ferată, despre păcura achiziționată prin scheme și despre haosul total pe care l-ați provocat în domeniul energetic. Preferința voastră e să vorbiți despre compensații, dar uitați să spuneți că dacă nu ați fi creat această criză, n-ar fi fost nevoie de ele”, a subliniat Novac.

Deputatul BCS, Tatiana Cunețchi a declarat că Bugetul PLUS nu reprezintă nimic altceva decât legiferarea unor acte anterioare luate de Guvern și oferirea unor pomeni electorale în an electoral.

„Dumneavoastră, ați numit acest buget plus. Da, într-adevăr, este plus la împovărarea țării cu datorii. Din propunerile de majorare a veniturilor bugetului de stat, în sumă de 3.730 mld. lei, 3.643 mld. sunt granturi pentru suportul bugetar. Adică, mijloace îndreptate spre consum. Dar unde este plus valoarea care trebuie să dea creștere economică?”, a întrebat deputatul, arătând că majorările bugetare propuse nu aduc soluții sustenabile pentru creșterea economică.

Referindu-se la datele economice oficiale, Cunețchi a subliniat că în anul 2024 economia a înregistrat o creștere infimă de doar 0.1% a PIB-ului, în contrast cu promisiunile Guvernului de a atinge o creștere de 3.6%. „Și acum cine spune falsuri? Noi sau voi?”, a specificat doamna Cunețchi.

Deputatul a criticat, de asemenea, măsurile economice propuse, menționând că o mare parte a bugetului este destinată consumului, iar cheltuielile de bază nu sunt orientate suficient spre susținerea întreprinderilor mici și mijlocii sau a altor sectoare esențiale.

„Pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii sunt destinate doar 200 mln. lei. la fel ca și pentru dezvoltarea agriculturii și mediului rural. Iar pentru asigurarea normelor privind salarizarea în sectorul bugetar, 300 mln lei. Și asta în situația când se atestă o scădere drastică a ocupării forței de muncă, cu 3.7%. În sectorul real al economiei s-au pierdut 40.000 de locuri de muncă, în timp ce în sectorul public locurile de muncă au crescut cu 7.000. Încotro mergem, îi trecem pe toți la buget, îi întreținem din contul statului, dar cine va suplini bugetul? ”, a precizat Cunețchi.

În ceea ce privește deficitul bugetar, deputatul a avertizat despre creșterea fără precedent a acestuia ceea ce va afecta economia țării: „Conform estimărilor Ministerului Finanțelor, soldul datoriei de stat în anul 2025 va atinge 140.162.000 lei, sau cu o creștere de 15.5% față de anul 2024. Ca urmare, ponderea soldului datoriei de stat în PIB se va majora și va atinge circa 40%. Conform practicilor internaționale, atenționam, este un risc eminent asupra bugetului într-o economie în recesiune. ”, a punctat Cunețchi.

Pe finalul discursului său, deputatul BCS a concluzionat că ”transparența documentului este zero, consultări publice – zero, reacții din partea societății civile -zero. Modificarea bugetului de stat în anul 2025 reprezintă nu altceva decât o legiferare a unor fapte consumate și a unor viitoare pomeni electorale”.

Deputatul Petru Burduja a criticat dur în plenul Parlamentului proiectul „Buget Plus”, prezentat de prim-ministrul Dorin Recean, calificându-l drept „un buget pe genunchi, cu miros electoral”, elaborat în grabă pentru a servi intereselor Partidului Acțiune și Solidaritate în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025.

„Noi, opoziția parlamentară, într-adevăr, suntem într-o dilemă, pentru că nu înțelegem ce se discută astăzi: rectificarea bugetului pe anul 2024 sau bugetul generos al PAS-ului pentru campania alegerilor parlamentare din 2025”, a declarat Burduja.

Potrivit deputatului, guvernarea PAS se laudă cu atragerea a 3,7 miliarde lei din granturi, fără a menționa condiționalitățile impuse de donatori și fără a oferi o imagine clară asupra modului în care aceste fonduri vor stimula economia reală.

Deputatul a subliniat că în patru ani de guvernare, PAS a acumulat peste 50 de miliarde lei, fără a produce rezultate concrete: „Unde-i creșterea economică? PIB-ul – 0,1%. Rata sărăciei – 31%, iar sărăcia extremă – peste 14%. Exporturile, doi ani la rând, minus 20% cumulativ. Producția industrială – minus 10% în ultimii trei ani. În anul 2024 față de 2023 minus 58 mii locuri de muncă”

Petru Burduja a evidențiat și faptul că deficitul bugetar este în continuă creștere, atingând 17,9 miliarde lei, în condițiile în care guvernul contractează împrumuturi masive, dar fără a genera venituri proporționale: „Dacă vorbiți că veți investi peste 1,6 miliarde în drumuri, 480 milioane în apă și canalizare, și 310 milioane în ODA, atunci unde se regăsesc aceste investiții în veniturile bugetare? TVA, accize, impozit pe venit – toate ar trebui să crească. Asta vorbește de neprofesionalismul vostru la elaborarea unui document de o asemenea importanță.”

În replică, premierul Recean a susținut că sprijinirea economiei și a populației nu generează automat inflație, ci, dimpotrivă, poate fi o măsură eficientă în perioade dificile. „Este important nu doar să ai măsuri de sprijin, ci și cum le aplici”, a spus prim-ministrul.

Deputata Blocului Socialiștilor și Comuniștilor, Alla Darovannaia, a întrebat cum vor genera aceste fonduri venituri viitoare pentru acoperirea datoriei publice. În răspunsul său, Dorin Recean a asigurat că bugetul este „robust și orientat spre creștere economică”.

Conform proiectului veniturile bugetului de stat vor fi majorate cu 3,73 miliarde de lei, ca urmare a granturilor oferite de Uniunea Europeană. Acești bani vor susține atât măsuri de sprijin pentru populație, cât și investiții în domenii-cheie pentru dezvoltarea economică.

Cheltuieli sporite pentru energie, educație și infrastructură

Partea de cheltuieli a fost extinsă cu 3,66 miliarde lei pentru reziliență energetică, dintre care:

2,1 miliarde pentru reducerea vulnerabilității energetice a populației,

585 milioane pentru procurarea resurselor energetice de către SA Energocom,

478 milioane pentru sprijinirea unor categorii sociale,

290 milioane pentru compensarea costurilor energetice ale agenților economici și fermierilor,

193 milioane pentru proiecte de eficiență energetică locale.

Totodată, în cadrul Planului de Creștere Economică pentru Republica Moldova, vor fi alocate 3,8 miliarde lei pentru:

Fondul rutier (1 miliard),

Proiecte locale și regionale (1 miliard),

Dezvoltarea agriculturii și mediului rural (200 milioane),

Întreprinderi mici și mijlocii (200 milioane),

Reforma salarizării în sectorul bugetar (300 milioane),

Modernizarea blocurilor alimentare în școli (200 milioane),

Fondul de mediu (100 milioane),

Deservirea datoriei interne (265 milioane).

Potrivit documentului, cheltuielile capitale vor crește cu peste 22%, ajungând la 1,62 miliarde lei. De asemenea, cheltuielile de personal vor fi majorate cu 292,8 milioane lei, iar transferurile către bugetele locale vor crește cu aproximativ 200 milioane lei.

Bugetul rectificat are venituri de 75,2 miliarde lei și cheltuieli de 93,1 miliarde lei

În urma acestor ajustări, bugetul de stat pentru anul 2025 va avea un deficit de aproximativ 17,9 miliarde lei.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

O delegație a Comisiei de la Veneția vine la Chișinău...

Statul vrea să evite o criză pe piața de asigurări...

Codul electoral modificat până la alegeri – CEC va propune...

Un nou focar de pestă porcină confirmat la Briceni –...

Producătorii de zahăr sunt disperați – Peste 6 500 de...

Previziuni sumbre pentru economia Moldovei din partea FMI – În...