Documentul stabilește principiile politice statului de subvenționare în agricultură și mediu rural; atribuțiile autorităților administrației publice în domeniul subvenționării în agricultură și mediu rural; formele și condițiile generale de subvenționare; particularități proceduri de examinare a cererilor de subvenționare. Măsurile și condițiile de subvenționare vor fi stabilitate de către Guvern.

Potrivit proiectului, subiecții subvenționării în agricultură și mediul rural sunt:

1)   fermierii care se clasifică în următoarele categorii și întrunesc cumulativ condițiile:

a)   fermier micro – fermier care are cel mult 9 salariați și realizează o cifră anuală de afaceri de până la 18 milioane de lei;

b)   fermier mic – fermier care are cel mult 49 de salariați și realizează o cifră anuală de afaceri de până la 50 milioane de lei;

c)   fermier mijlociu – fermier care are cel mult 249 de salariați și realizează o cifră anuală de afaceri de până la 100 milioane de lei;

d)   fermier mare – fermier care depăşeşte cumulativ condițiile stabilite pentru fermierul mijlociu;

2)   persoană juridică sau fizică care desfășoară activitate în mediul rural sau activitate agricolă, altul decât fermierul;

3)   unitate administrativ-teritorială;

4)   grup de acțiune locală;

5)   organizație din domeniul cercetării și inovării, instituție de învățământ cu profiluri agroindustriale.

Principala sursă de finanțare va fi Fondul național pentru dezvoltarea agriculturii și mediului rural, care pentru anul 2023, constituie 1,5 miliarde de lei. Proiectul mai stabilește că mijloacele din Fondul național vor fi repartizate prin formă de plăți precum plată în avans, post-investiție, investiții directe, complementare și investiții prin etape, îngrijire a formării noi de plată. La elaborarea formelor de subvenționare sa ținut cont de bunele practici în domeniul Uniunii Europene în corelare cu Politica Agricolă Comună.  Autoritatea responsabilă de gestionarea și controlul mijloacelor financiare din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, precum și a celor proveniți de la partenerii de dezvoltare va fi Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

Opoziția parlamentară BCS a declarat că vechea lege privind principiile de subvenționare în agricultură a fost una bună care prevedea o predictibilitate agricultorilor ,iar prin proiectul votat astăzi guvernul implicit ministerul va centraliza și mai mult procesele privind investițiile în agricultură.

„Nu putem să intervenim atât de des în acest domeniu. În 2016 a fost adoptată o lege bună privind subvenționarea în agricultură, iar noi irăși scchmbăm cadrul legal”, a declarat deputatul Radu Mudreac.

În același context, președintele comisiei parlamentare de profil Alexandru Trubcă a declarat că deși proiectul face referire la politicile europene, implicit la piața comună agricolă, R. Moldova încă nu este pregătită să implementeze o formă de subvenționare de plata directă la hectar, iar secretarul de stat la ministerul Agriculturii, Sergiu Gherciu a spus că Moldova nu este încă pregătită nici economic nici tehnic pentru a implementa o asemenea formă de subvenționare.

„Această formă de subvenționare ar putea intra în vigoare din 2026 pentru că noi nu avem implementat Registrul fermierilor în care sunt indicate toate parcelele din sectorul agroalimentar”, a spus Gherciu

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE