În primul rând e necesar să ne schimbăm mentalitatea. La ce se gândește un tânăr când absolvește facultatea? Să-și găsească un loc de muncă bine plătit. Altfel spus, tinerii au mentalitate de angajat. Ce “scurtcircuit” ar trebui să se întâmple în mintea noastră ca să avem o mentalitate de antreprenor? Un tânăr om de afaceri nu ar fi în căutarea unui job, ci ar crea alte câteva locuri de muncă. Soluția? Cultura antreprenorială să fie promovată mai activ în clasele de liceu, familie și presă. Dar asta e o soluție pe termen mediu și lung.
Pe termen scurt avem nevoie de programe eficiente de susținere a afacerilor tinerilor. Chiar dacă nu are cum să rezolve problema în complex, aceste programe inițiate de stat sunt un semnal pentru tinerii cu inițiativă. Acum există PNAET, care susține afacerile tinerilor din sate. Recent, au fost alocate alte 6,7 mln USD pentru susținerea acestui program.
Există o serie de probleme în funcționarea programului:
1. birocrație la depunerea dosarului - tinerii sunt redirecționați de la un lucrător bancar la altul și se tergiversează procesul de depunere;
2. lipsa gajului / deficiențe la evaluarea gajului – de obicei, tinerii nu au un apartament sau alt bun propriu ca să-l gajeze, iar dacă e o casă din sat mai veche, banca ar putea să refuze să accepte un asemenea gaj din cauza riscurilor;
3. se finanțează doar afacerile în domeniul agriculturii și producerii (alte domenii importante cum ar fi IT nu sunt eligibile), iar dosare din Chișinău și Bălți nu pot fi depuse.
Ce facem? După mai multe discuții cu reprezentanți ai băncilor, ODIMM, beneficiari ai programului, viziunea mea e următoarea:
1. depunerea exclusiv online a dosarului de finanțare – tânărul intră pe site-ul băncii, completează un formular (în baza unui anumit punctaj i se spune dacă e eligibil sau nu – mai jos găsiți detalii despre punctaj), atașează planul de afaceri și alte acte primare cerute de bancă. Depunerea online reduce din birocrație și este și un filtru care economisește din efortul lucrătorilor bancari. Dacă dosarul depus corespunde cerințelor minime de finanțare, tânărul e invitat la bancă pentru o discuție face2face cu ofițerul de credite;
2. extinderea finanțării pentru mediul urban (Chișinău și Bălți - unde există economie) și pentru alte domenii de activitate, nu doar agricultură și producere. Sigur că trebuie să reieșim din anumite priorități ale statului. Dacă e prioritar ca tinerii să dezvolte afaceri în regiuni, atunci afacerile din regiuni primesc un punctaj mai mare decât cele din capitală (cu 5-10 puncte, spre exemplu). Dacă afacerile din mediul online sunt prioritare pentru că necesită investiții minime și aduc beneficii mai mari, atunci astfel de afaceri la fel primesc un punctaj mai mare;
3. ajutor la elaborarea planului de afaceri - acest punct deja va fi implementat în cadrul programului IFAD V și prevede acoperirea a 50% din suma pe care o percepe o companie de consultanță pentru elaborarea unui plan de afaceri profesionist pentru afacerea tânărului;
4. elaborarea unui cadru normativ pentru micro-întreprinderi. Aceste întreprinderi să poată fi înregistrate gratuit și să aibă o procedură simplificată de raportare fiscală. În momentul în care cifra de afaceri atinge cota de 600 mii lei și devine platitor de TVA, își pierde statutul de micro-întreprindere și devine SRL funcțional.
Primele trei puncte pot fi implementate mai ușor, prin reformarea PNAET. Al patrulea punct e ceva mai dificil și necesită examinare suplimentară, deoarece prevede modificarea cadrului legal existent și comportă și riscuri ce pot fi utilizate de “băieți șmecheri” pentru evaziune fiscală. Oricum, e un punct de pornire pentru discuție între profesioniști.