Am vrut să mor pe Net secvențial. Nu am mai scris demult timp. Am suspendat tăcut în cuiul zilelor care mă treceau în evenimente și de care mă agățam sporadic. Dar astăzi nu am îndrăznit să mai rămân la fel ca ieri. Azi vreau să mă nasc din nou, să trăiec așa cum s-a trăit cândva și să nu admit sinucideri de gânduri, cum se vorbește despre sinucideri la prezent.
Pe muzica lui Vivaldi îngrop în formule chimice toate substanțele pisticidice, toate amarurile îmbuteliate în sticluțe de diferite mărimi. Încerc să mă dau în psihologii, bătături la creier și mă înec în voci de diferite lungimi care spun că suntem bolnavi. De ce suntem bolnavi? Că murim?
Mi-i dor de Mădălina Manole, Mi-i dor de fata cu părul de foc. Dar nu ador pesticidul. Nu-mi plac lacrimile izvorâte din durere. Nu-mi plac ochii triști. Țin morțiș să cred că Madălina va reveni, ea nu a murit, ea doar a plecat... secvențial. Ea mai cântă.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE