Moldova, prinsă în menghina scumpirilor – Inflația poate ajunge la 12%, iar creditele mai scumpe amenință să sufoce economia

Republica Moldova intră într-o nouă perioadă de presiune economică, cu inflație de două cifre, facturi tot mai mari și riscul unor credite și mai costisitoare. Economia este lovită simultan de scumpirea energiei și de înăsprirea condițiilor de finanțare, iar nota de plată ajunge atât la populație, cât și la mediul de afaceri. Economistul Marin Gospodarenco avertizează că inflația ar putea urca la 11–12% până la sfârșitul anului, fără perspective clare de calmare a prețurilor.

Datele Biroului Național de Statistică arată că inflația anuală a crescut de la 8,6% în septembrie la 10,8% în octombrie 2026. Într-o singură lună, prețurile au urcat cu 2,7%, iar de la începutul anului majorarea cumulată a ajuns la 9,4%.

Economistul Marin Gospodarenco califică evoluția drept „extrem de îngrijorătoare” și atrage atenția că problema nu este doar nivelul inflației, ci și ritmul accelerat al scumpirilor, într-o economie în care veniturile populației și productivitatea nu reușesc să țină pasul.

„Problema nu este doar nivelul inflației, ci viteza cu care prețurile cresc, într-o economie în care veniturile populației și productivitatea nu țin pasul”, avertizează economistul.

Energia împinge inflația în sus

Aproape jumătate din scumpirile înregistrate în octombrie au fost generate de majorarea tarifelor la energie. Gazele naturale s-au scumpit cu 28,8% într-o singură lună, iar încălzirea centralizată cu peste 61%. Împreună, aceste majorări au adăugat aproximativ 1,3 puncte procentuale la inflația lunară.

Presiunea nu se limitează însă la facturi. Legumele s-au scumpit cu 14,5% într-o singură lună, serviciile au devenit mai scumpe cu 18,1% într-un an, iar carburanții și combustibilii au înregistrat o creștere anuală de 37,4%. Gazele naturale costă cu peste 56% mai mult decât în octombrie 2025.

Potrivit lui Gospodarenco, produsele și serviciile cu prețuri reglementate s-au scumpit cu aproximativ 26% într-un an, ceea ce ridică semne de întrebare privind eficiența politicilor economice și capacitatea autorităților de a proteja consumatorii.

„Aici apare o întrebare foarte serioasă: cum poate o economie cu o creștere atât de modestă să suporte asemenea șocuri de preț fără consecințe sociale și economice majore?”, se întreabă economistul.

Credite mai scumpe, facturi mai mari: economia riscă să fie lovită din două direcții

O altă problemă semnalată de Gospodarenco este majorarea ratei de bază a Băncii Naționale a Moldovei la 11%. Economistul pune sub semnul întrebării eficiența acestei măsuri în condițiile în care o parte importantă a inflației este provocată de tarifele energetice, nu de o creștere excesivă a cererii.

„Înțeleg necesitatea combaterii inflației, dar nu putem reduce prețul gazului doar prin scumpirea creditelor. Există riscul să lovim de două ori în aceeași economie: populația plătește facturi mai mari, iar întreprinderile suportă și costuri de finanțare mai ridicate”, explică acesta.

Într-un asemenea context, companiile riscă să amâne investițiile, să reducă activitatea sau să transfere costurile suplimentare în prețurile produselor și serviciilor. În paralel, consumatorii ar putea renunța la o parte din cumpărături pentru a face față cheltuielilor obligatorii.

Cu 1.080 de lei mai mult pentru același coș de cumpărături

Pentru a ilustra pierderea puterii de cumpărare, economistul oferă un exemplu concret: un coș de bunuri și servicii care costa 10.000 de lei în octombrie 2025 a ajuns să coste aproximativ 11.080 de lei în octombrie 2026.

Cu alte cuvinte, pentru aceleași produse și servicii, o familie trebuie să scoată din buzunar cu 1.080 de lei mai mult într-un an.

Cele mai vulnerabile rămân familiile cu venituri mici, pensionarii și gospodăriile care cheltuiesc o mare parte din bani pentru alimente și utilități. Pentru acestea, scumpirile nu sunt simple procente statistice, ci bani care lipsesc din bugetul lunar.

Prognoză sumbră pentru sfârșitul anului

Marin Gospodarenco nu vede premise pentru o temperare rapidă a inflației și estimează că rata anuală ar putea ajunge la 11–12% până la sfârșitul anului, în lipsa unor corecții importante ale tarifelor.

În opinia sa, inflația nu mai poate fi privită exclusiv ca o problemă de politică monetară, deoarece efectele ei se extind asupra competitivității economice, politicii energetice și nivelului de trai.

„Inflația nu reprezintă doar o problemă de politică monetară. Este și o problemă de competitivitate, de politică energetică și de nivel de trai”, subliniază economistul.

Astfel, Republica Moldova riscă să încheie anul cu prețuri tot mai ridicate, finanțare mai costisitoare pentru afaceri și o populație cu o putere de cumpărare în continuă diminuare.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

1,7 miliarde de lei – gaura statului în buzunarele agricultorilor...

Înghețată moldovenească din lapte european – Spătari: Laptele nostru nu...

Masacru pe o autostradă din Bulgaria – Cel puțin 12...

PAS se bucură de Europa, cetățenii plâng la facturi –...

60 de milioane de euro, ajutor european refuzat de Tiraspol,...

Mierea moldovenească ajunge pe piața Chinei – Apicultorii primesc acces...