Republica Moldova nu dispune, în prezent, de un sistem bine pus la punct de adăposturi pentru populație în cazul unor situații de criză, iar autoritățile recunosc că nici responsabilitatea pentru întreținerea acestora nu este reglementată suficient. În paralel, autoritățile încă analizează dacă dronele care au pătruns recent în spațiul aerian al țării au deviat de la traseu sau au fost afectate de pierderea coordonatelor.
Declarațiile au fost făcute de Sergiu Diaconu, directorul Centrului Național de Management al Crizelor, care a explicat că, în cazul atacurilor masive asupra Ucrainei, când sute de drone urmează trasee apropiate, este dificil de stabilit dacă aparatele care ajung în Republica Moldova au fost direcționate intenționat sau au deviat de la traiectorie.
Potrivit oficialului, autoritățile examinează inclusiv ipoteza pierderii coordonatelor sau a afectării sistemelor de navigare, însă, deocamdată, nu există certitudinea că incidentele au reprezentat un atac deliberat asupra teritoriului Republicii Moldova.
Adăposturile, încă în proces de inventariere și clasificare
O altă problemă recunoscută de autorități este lipsa unui sistem funcțional de adăposturi pentru populație. Diaconu a anunțat că sunt identificate spații care ar putea avea destinație dublă: în perioadele obișnuite să fie utilizate în scop comercial, iar în situații de criză să fie transformate în adăposturi.
Acestea urmează să fie inventariate și împărțite în trei categorii: adăposturi care pot fi utilizate imediat, cele care pot deveni funcționale în 24–36 de ore și cele care necesită până la 72 de ore pentru a fi pregătite.
Ulterior, autoritățile intenționează să le marcheze corespunzător, astfel încât cetățenii să știe unde se pot refugia în cazul unei alerte.
Mai mult, șeful Centrului de Management al Crizelor a recunoscut că legislația actuală nu stabilește suficient de clar responsabilitatea celor care administrează aceste spații.
„La moment nu există responsabilitate. Există obligațiunea prevăzută autorităților publice locale și deținătorilor de mentenanță a acestor adăposturi, dar această obligațiune nu se soldează cu nimic, pentru că nu există și o responsabilitate clară. Nu există o amendă sau un articol care să penalizeze”, a declarat Diaconu.
Campanie de pregătire a populației pentru situații de criză
Oficialul a anunțat și lansarea unei campanii de informare, care va avea trei componente principale: modulul EVO pentru notificări și instrucțiuni în situații de urgență, pregătirea unui rucsac de urgență pentru fiecare gospodărie și recomandări privind comportamentul populației în diferite situații de criză.
Prin intermediul modulului EVO, cetățenii care îl activează vor putea primi notificări despre potențiale pericole, însoțite de recomandări concrete despre cum trebuie să acționeze. Alertele ar putea viza inclusiv atacuri cibernetice, întreruperi masive de energie electrică sau alte situații de urgență.
Până la implementarea sistemului MD Alert, cetățenii pot primi notificări prin aplicațiile disponibile pe telefoane, inclusiv Google Alerts, sau se pot informa din sursele oficiale ale autorităților.
Diaconu a mai precizat că sunt pregătite modificări legislative pentru actualizarea cadrului normativ privind gestionarea situațiilor de criză și funcționarea adăposturilor.


