Republica Moldova a extins monitorizarea electronică a agresorilor familiali, însă capacitatea sistemului a fost pusă sub presiune de creșterea numărului de persoane supravegheate și de lipsa achizițiilor de echipamente timp de mai mulți ani. Directorul adjunct al Inspectoratului Național de Probațiune (INP), Iurie Mahu, a recunoscut în cadrul audierilor parlamentare că, după procurarea a 100 de echipamente în 2022, instituția nu a mai reușit să cumpere altele până în 2026, când au fost achiziționate încă 200.
Între timp, numărul persoanelor monitorizate a crescut constant, iar autoritățile au fost nevoite să mențină sistemul funcțional prin repararea echipamentelor existente. Situația ridică întrebări despre capacitatea instituțiilor de a asigura protecția victimelor violenței în familie, în condițiile în care chiar reprezentanții INP recunosc că necesarul de dispozitive este în continuă creștere.
Ani fără achiziții, în timp ce numărul agresorilor monitorizați a crescut
Potrivit lui Iurie Mahu, în 2021, primul an de implementare a monitorizării electronice a agresorilor familiali, au fost monitorizate 783 de persoane, dintre care 502 erau agresori familiali.
Ulterior, numărul persoanelor monitorizate a continuat să crească. În 2022 au fost înregistrate 1.458 de persoane din toate categoriile, dintre care 739 erau agresori familiali. În 2023, numărul total a ajuns la 1.898, iar cel al agresorilor la 877. În 2024 au fost monitorizate 2.121 de persoane, dintre care 878 de agresori familiali.
În 2025, INP a monitorizat 2.453 de persoane, inclusiv 838 de agresori. Pentru primele nouă luni ale anului 2026, până la 30 septembrie, instituția raporta deja 2.241 de persoane monitorizate, dintre care 812 agresori familiali.
În pofida acestei evoluții, instituția a avut dificultăți în completarea stocurilor de echipamente.
„În 2022 am avut 100, până în 2026 nu au fost achiziționate echipamente”, a declarat Iurie Mahu în fața parlamentarilor.
Trei proceduri eșuate în 2024 și alte trei în 2025
Explicațiile prezentate de conducerea INP arată că instituția a încercat să procure echipamente, însă mai multe proceduri de achiziție nu au fost finalizate.
În 2024 au fost inițiate trei proceduri, toate fără rezultat. Unele au fost anulate din cauza neîndeplinirii condițiilor de calificare de către operatorii economici, iar altele din lipsa participanților la licitații.
În 2025 au fost inițiate alte trei proceduri. Una a fost anulată, iar două nu au fost finalizate.
Abia în 2026 instituția a reușit să procure 200 de echipamente, contractul fiind înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august. Astfel, în aproximativ patru ani, INP a achiziționat doar 200 de dispozitive noi, după cele 100 procurate în 2022.
Mahu a precizat că, în prezent, instituția dispune de peste 500 de echipamente, iar aproximativ 460 de persoane sunt monitorizate activ cu brățări electronice. După ultima achiziție, potrivit acestuia, toate hotărârile judecătorești privind aplicarea monitorizării au putut fi puse în executare.
Peste 4.600 de agresori monitorizați și 7.139 de victime protejate
De la introducerea monitorizării electronice a agresorilor familiali, în 2021, au fost supravegheați 4.646 de agresori, iar măsurile de protecție au vizat 7.139 de victime, potrivit datelor prezentate de reprezentantul INP.
Iurie Mahu a mai declarat că monitorizarea electronică a contribuit la reducerea încălcării ordonanțelor de protecție. Dacă înainte de introducerea sistemului rata încălcărilor depășea 60%, în primul an de monitorizare aceasta ar fi coborât la aproximativ 20%. Ulterior, indicatorul a ajuns la 17%, iar în prezent este de 12%, conform datelor prezentate în Parlament.
Totuși, rezultatele invocate de instituție nu elimină problemele legate de capacitatea tehnică și de necesitatea menținerii unui stoc suficient de dispozitive.
Monitorizarea pe termen mai lung pune presiune pe echipamente
O altă problemă semnalată de conducerea INP ține de modificarea legislației intrată în vigoare la 14 februarie 2026. Perioada de monitorizare electronică a agresorilor familiali a fost extinsă de la trei la șase luni.
Potrivit lui Mahu, această schimbare a mărit uzura echipamentelor și a redus frecvența cu care dispozitivele pot fi eliberate pentru alte cazuri.
Reprezentantul INP a atras atenția că agresorii familiali manipulează și deteriorează frecvent echipamentele, ceea ce generează necesitatea unor reparații și achiziții suplimentare. Instituția încheie anual contracte pentru repararea dispozitivelor existente, inclusiv în perioadele în care nu reușește să procure echipamente noi.
Sistemul funcționează pe o platformă cumpărată în 2019
În cadrul audierilor, Iurie Mahu a precizat că platforma de monitorizare electronică a fost achiziționată în 2019 și este utilizată până în prezent. Potrivit acestuia, în perioada 2024–2026 platforma nu a fost modificată, iar instituția nu a suportat cheltuieli suplimentare pentru mentenanță, actualizările fiind realizate de angajații care gestionează sistemul.
INP susține că a revizuit și acordul de colaborare cu Inspectoratul General al Poliției pentru intervenția mai rapidă la alertele generate de încălcarea măsurilor de protecție. Totodată, este în examinare un proiect care ar urma să permită consemnul la frontieră al agresorilor familiali care încearcă să părăsească țara.
Instituția intenționează, de asemenea, să încheie un acord cu Serviciul 112 pentru facilitarea contactării rapide în cazul încălcării ordonanțelor de protecție.


