Ministerul Justiției a răspuns comunicatului emis de Procuratura Anticorupție pe 15 ianuarie, referitor la modificările Codului Penal privind pedepsele pentru corupție. Cele două instituții par că au viziuni diferite față de efectele legii, iar fiecare instituție vine cu propria interpretare
Procuratura Anticorupție a declarat că „modificările legislative au redus pedeapsa pentru unele fapte de corupție și, implicit, termenul de prescripție. De exemplu, dacă anterior coruperea pasivă (art. 324 alin. 3 Cod Penal) prevedea o pedeapsă de închisoare de până la 15 ani pentru demnitarii de stat și un termen de prescripție de 20 de ani, acum pedeapsa a fost redusă la 3 ani, iar termenul de prescripție la 5 ani.”
Ministerul Justiției a respins această interpretare, susținând că modificările au fost necesare pentru a elimina deficiențele legislative și pentru a asigura o aplicare mai clară și proporțională a normelor penale.
„Modificările legislative din Codul Penal nu reduc pedepsele sau termenele de prescripție, ci urmăresc eliminarea unor deficiențe legislative și uniformizarea normelor pentru o aplicare corectă. Astfel, avem o structură mai clară și diferențiată a pedepselor pentru coruperea pasivă, fără a reduce severitatea acestora proporțional faptei comise”, a transmis Ministerul Justiției.
Ministerul a explicat că, înainte de modificările din septembrie 2024, normele privind coruperea pasivă prezentau deficiențe majore. „De exemplu, coruperea pasivă săvârșită de un demnitar de stat cu o mită de până la 5000 MDL era încadrată automat la alineatul (3), unde pedeapsa prevăzută era închisoarea de la 7 la 15 ani. Această practică era disproporționată în raport cu aceeași faptă comisă de un funcționar public, sancționată la alineatul (4) cu o pedeapsă non-privativă de libertate. Modificările operate au eliminat această inechitate, fără a afecta severitatea pedepsei raportate la gradul de pericol social al faptelor comise.”
Procuratura Anticorupție a argumentat, însă, că noile modificări au contribuit la o creștere semnificativă a cazurilor de încetare a urmăririi penale din cauza intervenției termenului de prescripție.
„În 2024, soluțiile de încetare a cauzelor penale din cauza termenului de prescripție au crescut, fiind afectate semnificativ de modificările legislative. Aceasta este o realitate pe care nu o putem ignora.”
Ministerul Justiției a contrazis această afirmație, subliniind că „diminuarea termenului de prescripție nu este prevăzută de modificările legislative. Dimpotrivă, acestea permit întreruperea termenului de prescripție odată cu sesizarea instanței, pentru a se evita ocolirea aplicării răspunderii penale.”
Ministerul mai susține că modificările efectuate sunt ajustări a unor deficiențe recunpscute inclusiv de PA, care a participat în procesul de avizare.
"Este regretabil modul tendențios expus în comunicatul Procuraturii Anticorupție, de a justifica rata sentințelor de încetare prin modificările legislative. Este o expunere eronată, care induce greșit opinia publică față de scopul și necesitatea modificărilor operate, mai ales că și reprezentanții Procuraturii Anticorupție au fost cei care au semnalat dificultăți de aplicare practică la mai multe categorii de infracțiuni de corupție, formulele finale fiind discutate în comun.
"Recomandăm evitarea manipulării și atribuirea de conotație politică la aceste modificări legislative, la care s-a ținut cont de propunerile autorităților, cercetările și expertizele oferite în domeniu. Pentru formularea unei concluzii obiective, încurajăm verificarea prealabilă din sursele cu expertiză în domeniu", a precizat Ministerul de resort.
După aceste informații mai mulți politicieni au intervenit luând apărarea MJ. Deputatul PAS Radu Marian a calificat comunicatul PA ca pe un fals recent apărut în spațiul public, și a mai spus că totul a pornit de la o comunicare eronată a Procuraturii Anticorupție (PA) despre o presupusă reducere a pedepselor pentru corupție pasivă comisă de demnitari publici.
Și liderul „Partidului Schimbării” Ștefan Gligor a luat apărarea MJ.
„Asistăm la un act agresiv de dezinformare și manipulare a societății cu privire la pretinsă diminuare a termenilor și pedepselor pentru infracțiuni de corupție lansat de Veronica Drăgălin și Procuratura Anticorupție. După un concediu generos de aproape o lună și jumătate, dna Drăgălin a decis să se laude cu rezultate inexistente și să explice eșecurile arătând cu degetul la alții”, a scris Gligor.