La 7 martie 2009, a expirat mandatul Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a XVI, ales la 6 martie 2005. Mandatul se prelungeşte de drept până la întrunirea noului parlament. În această perioadă, deputaţii nu au dreptul să modifice Constituţia R. Moldova şi să adopte legi organice. Pot însă adopta hotărâri ale Parlamentului şi legi ordinare, a declarat pentru Info-Prim Neo juristul Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte – „Coaliţia 2009” , Ion Creangă.

După alegerile din 5 aprilie 2009, Comisia Electorală Centrală (CEC) va prezenta, în termen de 48 de ore după totalizarea rezultatelor alegerilor, Curţii Constituţionale listele deputaţilor aleşi şi ale candidaţilor supleanţi. În termen de 10 zile după primirea actelor de la CEC, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a unor eventuale contestaţii depuse de concurenţii electorali, Curtea Constituţională urmează să confirme sau să infirme, printr-un aviz, legalitatea alegerilor. Concomitent, Curtea Constituţională validează mandatele deputaţilor aleşi şi confirmă listele candidaţilor supleanţi. În cazul în care alegerile sunt declarate legale, CEC eliberează legitimaţii deputaţilor aleşi.

Potrivit lui Ion Creangă, în termen de 30 de zile de la validare, actualul preşedinte al R. Moldova urmează să convoace prin decret prezidenţial noul parlament în prima sesiune. Prima şedinţă ar putea avea loc, astfel, la sfârşitul lunii aprilie. La prima şedinţă plenară, va fi ales preşedintele şedinţei – decanul de vârstă, care va declara parlamentul convocat şi va da citire hotărârii Curţii Constituţionale. Din acest moment va începe formarea propriu-zisă a legislativului. Vor fi constituite organele de lucru: fracţiunile, parlamentare, comsiile permanente etc.

Noului parlament îi revine misiunea să aleagă un nou preşedinte al R. Moldova. Ion Creangă susţine că până la alegerea preşedintelui ar putea trece aproape două luni. Astfel, vom avea un nou preşedinte în iunie - iulie. Formarea organelor de lucru ar dura cel puţin 10 zile. Apoi, legislativul va adopta o hotărâre privind anunţarea datei alegerilor preşedintelui. Această hotărâre se anunţă cu 30 zile înainte de alegeri. Pentru înaintarea candidaturilor la funcţia de preşedinte sunt rezervate 15 zile. De asemenea, urmează să fie adoptat un regulament pentru desfăşurarea alegerilor.

Preşedintele este ales de deputaţi prin vot secret, cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi. Dacă nici un candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se va organiza al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului descrescător de voturi obţinute în primul tur. Dacă şi în turul al doilea nici un candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se vor organiza alegeri repetate. Dacă şi după alegerile repetate preşedintele nu va fi ales, preşedintele în exerciţiu va dizolva parlamentul şi va stabili data unor noi alegeri.

Guvernul este obligat să-şi dea demisia din momentul convocării în şedinţă plenară a noului parlament. Un nou prim-ministru, care urmează să formeze noul guvern, este desemnat de preşedintele RM, în urma consultării fracţiunilor parlamentare. Ion Creangă spune că, teoretic, este posibil ca acest lucru s-ar putea întâmpla şi până la alegerea unui nou preşedinte. Există riscul ca un nou parlament de coaliţie să nu ajungă la un consens cu privire la alegerea preşedintelui şi să decidă să formeze mai întâi guvernul.

Parlamentul de legislatura a XVI-a a fost ales la 6 martie 2005. Actuala componenţă a forului legislativ s-a întrunit în prima sa şedinţă joi, 24 martie 2005. Din cele trei formaţiuni care au intrat (Partidul Comuniştilor, Blocul electoral „Moldova Democrată” şi Partidul Popular Creştin-Democrat) în legislativ au rezultat patru grupuri. Liderul Partidului Democrat, Dumitru Diacov, împreună cu alţi şapte colegi de partid, veniţi în parlament pe listele BMD, au constituit un grup parlamentar distinct. Astfel, PCRM i-au revenit 56 de mandate, BMD (ulterior AMN) 26 de mandate, Partidului Popular Creştin Democrat - 11 mandate, Partidul Democrat - opt mandate.

Preşedinte al forului legislativ a fost ales Marian Lupu, care până atunci ocupase funcţia de ministru al economiei. Deşi nu era încă membru de partid, el candidase pe lista comuniştilor. La 4 aprilie, preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin, lider al al PCRM, a fost reales în funcţie din primul tur, cu 75 de voturi favorabile – cu 14 mai multe decât minimul necesar de 61 de voturi pro. La alegeri nu au participat doar parlamentarii din grupul condus de Serafim Urecheanu. Acest grup a rămas cu 23 de deputaţi, iar denumirea i-a fost schimbată din BMD în AMN – Alianţa „Moldova Noastră”. Pentru Voronin au votat deputaţii PCRM, dar şi deputaţii din PPCD, PD şi trei parlamentari din Partidul Social Liberal (PSL), în frunte cu Oleg Serebrian, care în ajun au părăsit grupul parlamentar BMD, pe listele căruia au ajuns în legislativ.

La 7 aprilie, în cadrul unei şedinţe solemne comune a Parlamentului R. Moldova şi a Curţii Constituţionale, convocată în sala mare a Palatului Republicii, s-a desfăşurat ceremonia de învestire în funcţie, pentru un al doilea mandat de 4 ani, a preşedintelui Vladimir Voronin.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE