Islanda pare să se îndrepte spre respingerea reluării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Cele mai recente rezultate parțiale indică un avans tot mai clar al taberei „Nu”, care a acumulat 52,5% dintre voturile numărate, față de 47,5% pentru „Da”.
Potrivit datelor disponibile, 99.037 de alegători au votat împotriva reluării negocierilor, în timp ce 89.459 au susținut această idee. Diferența dintre cele două tabere a ajuns astfel la aproape 9.600 de voturi.
Scrutinul este urmărit cu atenție la nivel european, întrucât rezultatul ar putea decide dacă Reykjavik va redeschide sau nu negocierile de aderare la UE, suspendate în urmă cu mai bine de un deceniu.
Un referendum despre pescuit și suveranitate
Întrebarea adresată islandezilor este una simplă: „Ar trebui Islanda să reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană?”
Un vot pentru „Da” nu ar însemna însă aderarea automată a țării la UE. Ar reprezenta doar mandatul pentru reluarea negocierilor. Un eventual acord de aderare ar urma să fie supus ulterior unui nou referendum.
De cealaltă parte, respingerea propunerii nu ar împiedica definitiv Islanda să reia negocierile într-un viitor referendum.
Una dintre principalele teme ale campaniei a fost industria pescuitului, un sector extrem de important pentru economia islandeză. Industria pescuitului și cea maritimă generează aproape 40% din exporturile țării.
O parte dintre islandezi se tem că aderarea la UE ar putea reduce controlul național asupra zonelor de pescuit și ar obliga Islanda să accepte regulile politicii comune a UE în domeniul pescuitului.
De la criza financiară la euroscepticism
Islanda și-a depus candidatura pentru aderarea la Uniunea Europeană în 2009, după criza financiară devastatoare din 2008 și prăbușirea sistemului bancar.
Negocierile au avansat rapid, însă în 2013 un guvern eurosceptic a ajuns la putere și a suspendat procesul.
Între timp, Islanda s-a apropiat de UE fără să devină membră. Țara face deja parte din Piața unică europeană și din spațiul Schengen, însă nu este inclusă în uniunea vamală și nu folosește moneda euro.
Guvernul a grăbit referendumul
Executivul de centru-stânga condus de premierul Kristrún Frostadóttir promisese inițial organizarea referendumului până în 2027. Data a fost însă devansată pe fondul schimbărilor geopolitice și al tensiunilor internaționale.
Premierul a declarat după vot că referendumul reprezintă o oportunitate importantă pentru islandezi de a decide asupra direcției europene a țării.
În același timp, campania a fost dominată mai degrabă de interesele economice și pescuit decât de problemele de securitate.
Islanda, între UE și independență
Rezultatul referendumului este cu atât mai important cu cât Islanda este deja profund conectată la structurile europene, dar păstrează o serie de competențe în afara Uniunii.
Țara este membră fondatoare a NATO, însă nu are armată proprie și se bazează pe aliații săi pentru apărare.
Dacă rezultatul final va confirma victoria taberei „Nu”, guvernul islandez nu va putea relua imediat negocierile de aderare. Dacă „Da” va recupera diferența până la finalul numărării, procesul european al Islandei ar putea intra însă într-o nouă etapă.
Pentru moment, Islanda votează împotriva revenirii la masa negocierilor cu Uniunea Europeană, iar tabăra „Nu” își consolidează avantajul.


