Autoritățile de la Chișinău nu urmăresc, în primul rând, închiderea companiei aeriene FlyOne, ci schimbarea structurii de control și transparentizarea relațiilor financiare ale operatorului, susține o sursă citată de IPN, care cunoaște planurile autorităților.
Potrivit sursei, obiectivul principal este ca FlyOne să prezinte informațiile solicitate și să asigure o transparență deplină privind proprietatea, beneficiarii efectivi și relațiile financiare dintre companiile afiliate. În cazul în care aceste cerințe nu vor fi respectate, autoritățile ar putea recurge la măsuri mai dure.
„Scopul principal nu este închiderea FlyOne, ci determinarea companiei să-și schimbe structura de control și să asigure transparență deplină în privința relațiilor sale financiare”, a declarat sursa pentru IPN. Potrivit acesteia, „Planul B” presupune suspendarea sau încetarea activității, dacă decizia autorităților nu va fi respectată.
Disputa dintre stat și FlyOne are loc pe fondul unor preocupări mai largi privind securitatea infrastructurii strategice. Sursele consultate de IPN spun că autoritățile analizează inclusiv riscurile legate de eventuale ingerințe externe, finanțarea ilegală a activității politice și deplasarea unor persoane în perioada electorală.
Totuși, este important de menționat că decizia Consiliului pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului (CEIISS) nu acuză FlyOne de implicare în asemenea activități și nu stabilește o legătură între companie și ingerințele rusești.
FlyOne respinge acuzațiile și vorbește despre „atac raider”
Cofondatorul FlyOne, Vladimir Cebotari, respinge orice asociere a companiei cu scheme de influență politică sau finanțare ilegală și consideră că autoritățile tratează situația într-un mod tendențios.
Cebotari susține că este speculativ să fie pus accentul pe o singură companie aeriană sau pe o anumită rută, în condițiile în care cetățenii moldoveni și ruși folosesc mai multe puncte de tranzit pentru deplasări.
„Este speculativ să iei o singură destinație și o singură companie. Dacă ne uităm la statistici, vom vedea că o asemenea abordare este tendențioasă”, a declarat acesta.
Mai mult, cofondatorul FlyOne a calificat acțiunile autorităților drept un „atac raider” și a respins orice paralelă cu Ilan Șor sau Rusia.
Potrivit lui Cebotari, nici compania, nici reprezentanții acesteia nu sunt vizați în anchetele penale privind corupția electorală și finanțarea ilegală a concurenților electorali.
„Noi suntem o companie aeriană care transportă pasageri din punctul A în punctul B”, a declarat acesta, subliniind că eventualele încălcări comise de pasageri trebuie investigate de instituțiile abilitate, nu puse în responsabilitatea operatorului aerian.
CEIISS a acordat 90 de zile pentru schimbarea controlului
Conflictul s-a accentuat după ce, pe 22 iunie, CEIISS a respins aprobarea unor investiții ale FlyOne într-un domeniu considerat important pentru securitatea statului și a aplicat companiei clauza privind schimbarea controlului.
Termenul stabilit de autorități este 22 septembrie 2026.
Decizia a venit după o procedură de examinare care a durat aproximativ 11 luni. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a precizat că autoritățile au solicitat în repetate rânduri documente referitoare la structura investițiilor, beneficiarii efectivi și operațiunile financiare dintre FlyOne Moldova și compania afiliată FlyOne Armenia.
Potrivit concluziilor CEIISS, o parte dintre informațiile solicitate nu ar fi fost prezentată integral.
FlyOne contestă însă această versiune. Vladimir Cebotari susține că operatorul a oferit autorităților informații despre structura acționariatului și beneficiarii efectivi încă de la fondarea companiei.
Reprezentantul companiei afirmă, de asemenea, că FlyOne a fost supusă mai multor controale și că nu au fost constatate încălcări care să justifice măsurile adoptate.
Compania a inițiat și o procedură de arbitraj internațional împotriva Republicii Moldova, contestând decizia autorităților.
Autoritățile invocă și securitatea electorală
Dosarul FlyOne este analizat într-un context mai larg de securitate națională. Potrivit unor surse citate de IPN, autoritățile pornesc de la premisa că rețelele care au încercat să influențeze alegerile din ultimii ani își pot schimba metodele și pot utiliza în continuare infrastructura de transport și financiară pentru transferuri de bani sau deplasarea unor persoane.
În acest context, companiile din domenii strategice sunt privite nu doar prin prisma activității economice, ci și din perspectiva riscurilor pentru securitatea statului.
Totuși, sursele nu afirmă că FlyOne ar fi implicată în asemenea activități, iar decizia CEIISS nu stabilește o astfel de legătură.
FlyOne a fost inclusă anterior și pe lista SIS
Presiunea asupra companiei nu a început odată cu decizia CEIISS. În august 2025, Serviciul de Informații și Securitate a inclus FlyOne și mai multe persoane asociate companiei pe lista persoanelor fizice și juridice despre care existau informații privind o presupusă asociere cu fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc.
Pe listă s-au regăsit inclusiv Vladimir Cebotari și alte persoane asociate companiei, precum și Fly One SRL.
Includerea pe lista SIS nu înseamnă că Vladimir Plahotniuc este proprietarul FlyOne sau că exercită control asupra companiei. Cebotari a contestat temeiurile acestor măsuri.
„Nu vom vinde participația”
De partea cealaltă, conducerea FlyOne nu pare dispusă să accepte schimbarea controlului solicitată de autorități.
Vladimir Cebotari a declarat că firma nu ia în calcul vânzarea participației pentru a se conforma deciziei CEIISS.
„Nu luăm în considerare să vindem participația. Dacă se va ajunge acolo, compania moldovenească va fi închisă”, a spus acesta, precizând că grupul FlyOne are și alte companii și ar putea continua activitatea pe alte piețe.
Cebotari avertizează că o eventuală oprire a activității FlyOne Moldova ar avea consecințe importante pentru pasageri și angajați.
Potrivit acestuia, aproximativ 400 de mii de pasageri au deja bilete cumpărate, în valoare de zeci de milioane de euro, iar compania are circa 600 de angajați.
Un nou test pentru autorități și companie
Astfel, până la 22 septembrie, autoritățile și FlyOne trebuie să clarifice una dintre cele mai importante dispute corporative din sectorul aerian moldovenesc.
Pentru Guvern, miza este controlul efectiv asupra unei companii care operează într-un domeniu strategic și verificarea transparenței structurii sale de proprietate și a relațiilor financiare.
Pentru FlyOne, decizia este considerată nefondată și contestată inclusiv pe cale internațională.
Deocamdată, închiderea companiei nu este prezentată drept obiectivul principal al autorităților. Însă, dacă cerințele privind schimbarea controlului nu vor fi îndeplinite, suspendarea activității ar putea deveni scenariul de rezervă.
Cazul FlyOne devine astfel un nou test pentru modul în care Republica Moldova își protejează infrastructura strategică, dar și pentru echilibrul dintre securitatea națională, interesele statului și libertatea de desfășurare a activității economice.


