Expertul economic, Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă privind proiectul bugetului de stat pentru anul viitor. Expertul spune, întru-un interviu acordat pentru Ziua.md, că structura bugetului pentru 2026 arată că majorarea investițiilor capitale nu provine din venituri suplimentare sau din extinderea programelor de infrastructură, ci din reduceri semnificative în alte domenii critice:
Minus 880 milioane lei din întreținerea drumurilor
Minus190 milioane lei din subvențiile acordate de stat
O altă problemă majoră spune expertul este că cea mai mare parte a investițiilor capitale prevăzute pentru 2026 va acoperi datorii și proiecte neexecutate din 2025.
Din punct de vedere tehnic, aceasta înseamnă că majorarea investițiilor nu reprezintă proiecte noi, iar restanțele sunt transferate dintr-un an în altul, creând deficite structurale mascate.
În practică, bugetul din 2026 este încărcat cu probleme nerezolvate din 2025, ceea ce arată o capacitate scăzută de implementare, nu o expansiune investițională.
„Eu aș spune în felul următor, bugetul pe anul 2026, oamenii profesioniști la ministerul Finanțelor au făcut un buget de supraviețuire. Deci un buget ca să nu murim, ne împrumutăm mult, investim puțin, dăm salarii, dăm pensii, dăm subvenții și cumva terminăm anul și ne-am murit. Cineva foarte neinspirat de la Guvernare s-au gândit să aprobe un buget care e varză, deci e catastrofă, și să caută chestiuni de PR”.
Totodată, mai spune Ioniță, cel mai mare perdant în 2026 vor fi administrațiile locale pentru care anul 2025 trebuia să fie unul record, 5,254 miliarde lei în investiții capitale promise, însă realitatea execuției bugetare este una critică. Avem deja executat în 10 luni ale anului în curs 1,522 miliarde lei, nerealizat: 3,732 miliarde lei, implicit un grad de neexecutare de 71%. Expertul evidențiază faptul că bugetul pe 2025 nu va fi executat în mărime de 3 miliarde de lei, iar această problemă va persista și în bugetul pentru 2026. În aceste condiții, investițiile capitale riscă să devină mai degrabă un instrument de piar politic decât un vector al dezvoltării economice. Expertul concluzionează că de fapt creșterea investițiilor capitale cu „55%” în 2026 este, în mare parte, o creștere statistică, obținută prin: tăieri în sectoare critice, reetichetarea cheltuielilor, acoperirea restanțelor din anii precedenți.
Guvernul a aprobat recent proiectul bugetului de stat pentru 2026. Veniturile bugetului public național ar urma să urce cu 7,3%, cheltuielile cu 9%, iar deficitul să atingă 5,7% din PIB, adică 21 de miliarde de lei, în contextul accelerării investițiilor și al reformelor din Planul de Creștere susținut de UE.
Guvernul mizează pe datorie nouă și pe creșterea costurilor cu dobânzile pentru a susține bugetul din 2026. Serviciul datoriei urcă cu 43,3%, până la 6,166,7 mil. lei (1,6% din PIB), iar presiunea vine din dobânzile la datoria internă (salt de la 2,486,3 la 4,118,9 mil. lei).


