Deputatul Ion Chicu critică dur proiectul de rectificare a bugetului pentru anul 2026 și avertizează că majorarea cheltuielilor, în special prin împrumuturi, va pune presiune suplimentară pe finanțele publice. Chicu susține că autoritățile prezintă rectificarea drept una orientată spre investiții, însă cifrele din proiect ar arăta, în opinia sa, o altă realitate.

Una dintre principalele critici vizează majorarea investițiilor capitale cu aproximativ un miliard de lei. Deputatul afirmă că banii suplimentari vor însemna, în esență, și creșterea datoriei de stat.

„E foarte bine că alocăm încă un miliard la rectificare, dar toți înțelegem că asta e plus un miliard la datoria de stat”, a declarat Chicu de la tribuna Parlamentului.

El a atras atenția și asupra costurilor de deservire a datoriei. Potrivit deputatului, în urma rectificării, cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat ajung la 6,5 miliarde de lei. Chicu a avertizat că, în condițiile unor împrumuturi cu dobânzi de aproape 10%, fiecare miliard contractat suplimentar va genera costuri importante pentru buget în anii următori.

„Cât o să ne coste miliardul ăsta anul viitor? 100 de milioane în plus la ceea ce deservim noi”, a spus deputatul.

Critici și pentru salariile profesorilor

O altă țintă a lui Chicu a fost politica salarială din educație. Deputatul a contestat afirmațiile guvernării privind investițiile în educație și a susținut că acestea trebuie să înceapă, în primul rând, cu majorarea salariilor cadrelor didactice. Chicu a afirmat că salariile profesorilor nu au fost indexate corespunzător inflației și a anunțat că va veni cu un amendament la lectura a doua a proiectului bugetar. Potrivit lui, salariile pedagogilor ar trebui majorate cu 15%, astfel încât veniturile reale ale acestora să nu ajungă sub nivelul de la 1 ianuarie 2025.

„Investiția în educație, în primul rând, în cadre didactice”, a insistat deputatul.

„Cum eficientizați cheltuielile dacă majorați numărul de angajați?”

Chicu a criticat și creșterea numărului de unități în unele instituții publice. El a acuzat guvernarea că, deși vorbește despre eficientizarea cheltuielilor, rectificarea prevede bani suplimentari pentru mai multe structuri. Deputatul a menționat, în special, creșterea cheltuielilor pentru Procuratura Generală, CNA și alte instituții, dar și suplimentarea cu 60 de unități a Cancelariei de Stat.

„Noi plătim 60 de oameni, le dăm cheltuieli suplimentare, să monitorizeze ceea ce nu se face”, a spus Chicu, referindu-se la implementarea planului de creștere economică.

Chicu acuză Guvernul că pierde sute de milioane de lei din granturi

Una dintre cele mai dure critici ale deputatului a vizat granturile externe. Chicu a atras atenția asupra reducerii finanțărilor nerambursabile prevăzute în buget și a cerut să fie identificat un responsabil pentru diminuarea acestora. El a invocat o reducere de 130 de milioane de lei la unele granturi și a afirmat că, în alte componente ale bugetului, diminuările ajung la sute de milioane de lei.

„Cineva trebuie să răspundă”, a declarat Chicu, întrebând cine este responsabil de negocierea și atragerea granturilor externe.

Deputatul a mai afirmat că, în bugetul pentru 2026, valoarea granturilor este deja de aproximativ două ori mai mică decât în 2025, iar rectificarea ar reduce și mai mult aceste venituri. În opinia sa, Moldova ajunge într-o situație paradoxală: în timp ce țara are nevoie de sprijin financiar extern din cauza efectelor războiului din Ucraina, ponderea granturilor în venituri scade, iar împrumuturile devin tot mai importante.

Întrebări despre veniturile bugetare

La final, Chicu a pus sub semnul întrebării și estimările privind creșterea veniturilor bugetului. Deputatul a atras atenția asupra celor 600 de milioane de lei suplimentare la venituri prevăzute prin rectificare și a cerut ca acestea să fie analizate în raport cu evoluția PIB-ului nominal. Potrivit calculelor invocate de el, diferența dintre PIB-ul nominal prognozat pentru 2025 și cel pentru 2026 ar fi de aproximativ 35 de miliarde de lei, în timp ce veniturile suplimentare planificate ar fi mult mai mici.

În acest context, Chicu a cerut colegilor din Parlament să privească rectificarea nu doar prin prisma cheltuielilor imediate, ci și a poverii financiare care va rămâne pentru anii următori.

„Suntem cu toții într-o barcă și eșuăm peste doi-trei ani. N-o să putem deservi datoria de stat”, a avertizat deputatul.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE