Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) se reuneşte, la Bruxelles, în zilele de 4-5 decembrie 2023, pe agenda discuţiilor aflându-se ca subiect posibil şi aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen

Subiectul apare sub denumirea „Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România (Temei juridic: Articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare a Bulgariei și a României din 2005)” cu mențiunea „posibil”. Este aceeași formulare care a figurat și pe agenda Consiliului JAI din 8 decembrie anul trecut, când primirea celor două țări în zona de liberă circulație a fost supusă la vot, dar respinsă de Austria, în cazul ambelor state, și de Olanda, în privința Bulgariei.

Eurodeputatul şi chestorul Parlamentului European, Victor Negrescu, membru al grupului politic S&D, i-a solicitat preşedintei legislativului european, Roberta Metsola, sprijin pentru aderarea României la spaţiul Schengen în perspectiva Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 4-5 decembrie, inclusiv pentru atacarea la Curtea de Justiţie a UE a unui eventual nou veto al Austriei, conform unui comunicat al biroului său, transmis la 23 noiembrie.

De asemenea, la 24 noiembrie 2023, Victor Negrescu a prezentat, la Viena, reprezentanţilor guvernului austriac ultimele, argumente ale României pentru aderarea la spaţiul Schengen, în perspectiva Consiliului JAI din 4-5 decembrie. El a menţionat că, deşi România nu a fost primită în Schengen, în cele 11 luni derulate din decembrie 2022, România a continuat să participe activ, cu resurse umane şi tehnice, la operaţiuni sub egida agenţiei Frontex.

Unul dintre scenarii este o aderare treptată a României și Bulgariei. Controlul pașapoartelor ar putea fi efectuat inițial în aeroporturi, în jurul lunii martie 2024, iar apoi, poate după alegerile din Austria, la frontierele naționale. Ceea ce este acum crucial este modul în care Parlamentul olandez va reacționa la raportul Comisiei Europene privind Bulgaria. Spre deosebire de Austria, Olanda s-a opus anul trecut doar aderării Bulgariei, nu și celei a României. Ulterior, Olanda a inițiat o misiune a Comisiei Europene în Bulgaria. Aceasta va prezenta în curând un raport care, potrivit diplomaților, va fi pozitiv.

Dacă parlamentul olandez va ridica veto-ul împotriva Bulgariei în zilele următoare, Austria va rămâne singură cu poziția sa de veto. Atunci, Austria și-ar putea da acordul pentru aderarea Bulgariei și României la Schengen, ca să spunem așa, „în tăcere”, doar în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți al statelor UE, adică fără reuniuni politice majore. De asemenea, România și Bulgaria ar răspunde solicitării Vienei de a opri fluxurile de migrație la frontiera lor comună. Într-un alt scenariu, o reuniune extraordinară a miniștrilor de interne și de justiție din UE ar putea fi convocată pe 20 și 21 decembrie sau pe 27 și 28 decembrie, iar Viena ar putea accepta acolo o aderare treptată. Președintele român Klaus Iohannis ar milita, de asemenea, pentru o astfel de dată specială. Ca și Nehammer, Iohannis face parte din PPE.

Ministerul de Interne de la Viena nu vrea să știe nimic despre asta pentru moment. „Avem nevoie de mai multe controale, nu de mai puține”, a declarat un purtător de cuvânt. „Unsprezece state Schengen efectuează în prezent controale la frontierele interne, Bulgaria este un punct de intrare important pentru migranți”, se insistă asupra veto-ului.

Cu toate acestea, problema Schengen a fost eliminată de pe agenda summitului miniștrilor de interne și de justiție care are loc marți. Pentru că încă nu este posibilă nicio decizie. După summitul șefilor de stat și de guvern din UE din 14 și 15 decembrie, unde se vor lua deciziile importante din punct de vedere politic, s-ar putea deschide atunci o nouă fereastră.

„Nu este exclus un summit special după aceea, așa cum nu este exclusă nici o decizie de vot în primele luni ale anului 2024”, spune parlamentarul european Rareș Bogdan. El se referă și la planul de aderare treptată la Schengen. „Discutăm totul și prezentăm argumente. Este important pentru noi să intrăm în spațiul Schengen în 2024”.

Diplomații presupun că aderarea deplină la Schengen nu va fi posibilă înainte de alegerile din Austria din toamna anului 2024, dar probabil că va fi posibilă până la sfârșitul anului 2024. Decizia pe care o va lua în decembrie premierul olandez încă în funcție, Mark Rutte, ar putea fi importantă. Pentru că el vrea să devină secretar general al NATO și are nevoie de aprobarea Bulgariei și a României.

Recent, Franța , Germania și Olanda au reconfirmat sprijinul lor pentru aderarea României la spațiul Schengen.

Totodată, atât Partidul Popular European, în cadrul unei adunări politice, cât și Partidul Socialiștilor Europeni, la congresul de la Malaga, au votat rezoluții de susținere pentru aderarea României și a Bulgariei la Schengen, notează caleaeuropeană.ro

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE