Guvernul Bolojan a fost demis – Moțiunea de cenzură a trecut cu o majoritate largă în Parlament – Ce urmează

Criză politică majoră în România, după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis în urma adoptării unei moțiuni de cenzură inițiate de Partidul Social Democrat, Alianța pentru Unirea Românilor și PACE – Întâi România.

Moțiunea a întrunit 281 de voturi „pentru”, mult peste pragul necesar de 233, în timp ce doar 4 parlamentari au votat împotrivă, iar 3 voturi au fost anulate. Documentul, semnat de 254 de aleși, a criticat dur politicile Executivului, acuzându-l de „distrugerea economiei”, „sărăcirea populației” și „gestionarea defectuoasă a resurselor statului”.

În cadrul ședinței Parlamentului, premierul Ilie Bolojan a respins acuzațiile și a criticat în mod direct Partidul Social Democrat, acuzând formațiunea că a încercat să joace simultan rolul de partid de guvernare și opoziție.

„Moțiunea este mincinoasă, cinică și artificială”, a declarat Bolojan, sugerând o lipsă de coerență în argumentele aduse de inițiatori. El a subliniat că social-democrații au făcut parte din guvernare și a pus sub semnul întrebării legitimitatea criticilor formulate.

Căderea Guvernului a generat reacții puternice din partea principalelor partide politice. Prim-vicepreședintele Partidul Național Liberal, Cătălin Predoiu, a declarat că situația putea fi evitată prin dialog și negocieri, insistând asupra rolului strategic al liberalilor în menținerea stabilității politice.

În același timp, liderul Uniunea Salvați România, Dominic Fritz, a anunțat că partidul său nu va negocia formarea unui nou guvern cu PSD. Acesta a acuzat PSD și AUR că încearcă să blocheze reformele și să readucă țara „în trecut”, invocând practici politice vechi și lipsa de transparență.

Ce urmează după căderea Guvernului

Demisia Guvernului deschide o perioadă de incertitudine politică, în care vor avea loc negocieri intense pentru formarea unei noi majorități parlamentare. În lipsa unui consens rapid, nu este exclusă posibilitatea organizării de alegeri anticipate.

După demiterea premierului Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, Constituția României (în special Articolele 110, 85 și 103) trasează un parcurs procedural clar pentru formarea unui nou executiv.

Premierul și miniștrii rămân în funcție doar pentru îndeplinirea actelor necesare administrării treburilor publice, fără a putea emite ordonanțe sau proiecte de legi noi, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.

Președintele României devine actorul central. Conform Articolului 103, acesta trebuie să convoace partidele parlamentare pentru consultări. Este posibi ca aceste consultări să fie organizate chiar în cursul zilei de marți.

Președintele consultă toate partidele reprezentate în Parlament,  deoarece nu există un partid care să dețină singur 50% din mandate.

După consultări, Președintele desemnează un candidat pentru funcția de Prim-ministru. Rămâne de văzut din ce partid va desemna Nicușor Dan un candidat pentru funcția de premier și mai ales cu ce variante se vor duce partidele la Cotroceni.

Candidatul desemnat are sarcina de a negocia cu partidele politice pentru a obține susținerea parlamentară necesară. El trebuie să își alcătuiască o echipă (lista miniștrilor) și un Program de Guvernare.

De notat că președintele nu îl poate propune premier pe Ilie Bolojan după ce acesta a fost dărâmat prin moțiune de cenzură, potrivit unei decizii a Curții Constituționale.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Parcările publice, o nouă dispută politică – MAN acuză PAS...

Maia Sandu – Reforma administrației publice locale este necesară pentru...

Ministrul Gavriliță – Guvernul analizează reforma TVA după modelul unor...

Președintele Sandu a retras cetățenia pentru cinci persoane – Cine...

Memorandumul Moldova–FMI subiect de dispută politică -Guvernarea vorbește despre reforme,...

Ministrul Gavriliță: „După trei luni în Etiopia am înțeles cât...