Pachetul de legi cu privire la activitatea Serviciului de Informații și Securitate nu va fi votat în lectura a doua până când nu va exista un consens cu privire la recomandările Comisiei de la Veneția. Declarația a fost făcută de președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp.

După ce vom ajunge la o înțelegere între societatea civilă și instituțiile statului, pe proiectele privind activitaea SIS ne vom duce la instituțiile externe pentru a prezenta ce am modificat si dacă ele corespund recomandărilor Comisiei de la Veneția. Nu va fi votat în lectura a doua până nu va fi un consens cu privire la recomandările Comisiei de la Veneția”, a declarat Carp în cadrul unei conferințe de presă.

El a evidențiat mai multe divergențe dintre proiectul de lege și avizul primit din partea Comisiei de la Veneția. Printre ele se numără faptul că în unele articole sunt definite foarte vag anumite atribuții pe care trebuie să le dețină SIS.

„Am avut dezbateri cu Comisia de la Veneția, unde am reiterat că suntem gata să reformulăm câteva articole privind atribuțiile pe care trebuie să le aibă SIS și directorul SIS”, a spus Carp

Potrivit lui, cel mai important lucru la care trebuie de lucrat este legea 59 privind activitatea specială de investigaţii.În opinia lui, această lege trebuie să fie una pur polițienească, de prevenție. Acțiunile SIS vor fi într-o lege nouă, privind activitatea de contrainformație, a conchis Lilian Carp.

Comisia de la Veneția a emis un aviz consultativ la pachetul de proiecte de  legi ce vizează activitatea SIS.

Experții străini sugerează autorităților de la Chișinău să se abțină de promovarea acesor proiecte pentru că ele periclitează drepturile drepturile la viața personală și de familie, domiciliu și corespondență.

„Aceste prevederi sunt deosebit de problematice, nu numai din perspectiva vieții și a corespondenței private, ci și din cauza efectului înfricoșător pe care îl pot avea asupra libertății de exprimare, întrucât frica de supraveghere constantă ar putea afecta conținutul și modalitățile de comunicare a acestora”, se menționează în aviz.

Comisia de la Veneția  mai constată că mai multe prevederi ale proiectelor de legi folosesc noțiuni sau sintagme nedefinite care deschid calea unor interpretări ambigue, iar ca rezultat Comisia de la Veneția a identificat o listă de aspecte problematice care ar trebui luate în considerare la revizuirea proiectelor de legi actuale:

-Conducerea și competențele SIS: Comisia de la Veneția subliniază faptul că este imperativ ca rolul, funcțiile, competențele și atribuțiile agențiilor de securitate să fie clar definite și delimitate de legislația care le reglementează sau de Constituție.

-SIS-ului i se acordă competențe foarte extinse și nedefinite, inclusiv un rol aparent de executare, fără a oferi căi de atac sau explicații legale clare cu privire la consecințele sau sancțiunile juridice. Actele legislative departamentale ale SIS-ului nu ar trebui să fie împuternicite să reglementeze niciun aspect al activităților de informații fără o bază foarte detaliată și exhaustivă în legea formală. Puterea neîngrădită acordată Directorului prin Art.12(1)(1) din proiectul de lege privind activitatea informativă de a aproba direct fără control o gamă largă de măsuri foarte intruzive, care afectează în mod clar drepturile fundamentale, este contrară statului de drept, unul dintre principiile de bază ale unei societăți democratice și ar trebui revizuită. Lipsa clarității în distincția dintre activitățile desfășurate în cadrul mandatului de securitate și cele în contextul urmăririi penale este deosebit de îngrijorătoare. În plus, ar trebui acoperit și domeniul electoral, cel puțin în legătură cu problema operațiunilor secrete menite să influențeze rezultatul alegerilor.

-Există riscul subordonării Directorului SIS puterii politice, iar Comisia de la Veneția reamintește sugestia sa anterioară de a prevedea garanții materiale pentru numirea Directorului sau a adjunctului acestuia, pe bază de criterii clare, apolitice.

-Controlul din partea procurorilor: controlul efectuat de procurori ar trebui să fie relevant doar în materie penală. SIS nu ar trebui să aibă o putere absolută în acordarea dreptului de acces la secretul de stat procurorilor însărcinați cu controlul activităților SIS. Informațiile privind organizarea, formele, tacticile, metodele și mijloacele de funcționare ale SIS nu ar trebui excluse din vizorul controlului procurorilor, dacă implică o răspundere penală.

-Control judiciar: pentru măsurile supuse mandatului judiciar, ar trebui revizuită prevederea care stipulează că un judecător nespecializat decide de sine stătător, în scurt timp, asupra unor chestiuni extrem de complexe. Măsurile prevăzute la Art.12(1)(1) din proiectul de lege privind activitatea informativă ar trebui supuse automat controlului judiciar efectiv, cu excepția cazurilor justificate corespunzător stabilite de lege. În plus, controlul legalității ex post prevăzut la Art. 60 din proiectul de lege privind activitatea informativă ar trebui revizuit pentru a deveni efectiv”, se menționează în avizul Comisiei de la Veneția

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE