O modificare legislativă menită să deblocheze investițiile în energia regenerabilă a creat un vid juridic care ar putea costa bugetul statului până la 81,66 milioane de lei. Deși ANRE a emis decizii de impunere de aproape un sfert de miliard de lei pentru avizele de racordare nevalorificate, autoritățile nu au încasat până acum niciun leu, iar în cazul unor investitori care au participat la licitațiile pentru energia verde, legea poate fi interpretată în trei moduri diferite.

Taxa introdusă de Guvern în 2025 pentru avizele de racordare nevalorificate, menită să împiedice blocarea artificială a capacităților din rețeaua electrică, riscă să se transforme într-un nou litigiu cu impact major asupra bugetului de stat.

Potrivit unei analize publicate de NewsAlert.md, legislația conține un gol de reglementare care lasă loc unor interpretări diferite privind aplicarea taxei pentru investitorii care au participat la licitațiile de stat pentru proiecte de energie regenerabilă.

Măsura a fost introdusă în aprilie 2025 pentru a sancționa dezvoltatorii care rezervau capacități în rețea prin obținerea avizelor de racordare, fără să implementeze efectiv proiectele. Formula era clară: pentru avizele neprelungite se achita o taxă echivalentă cu 50% din 1.000 de lei pentru fiecare kilowatt rezervat, iar pentru cele prelungite – 70%.

În baza acestor prevederi, ANRE a emis în septembrie 2025 primele decizii de impunere, în valoare de peste 103 milioane de lei, iar în februarie 2026 alte decizii de aproximativ 131 milioane de lei. În total, statul a pretins aproape 234 de milioane de lei.

Totuși, toate deciziile au fost contestate în instanță, iar până în prezent bugetul nu a încasat niciun leu.

Între timp, Parlamentul a modificat legea și a introdus o excepție pentru investitorii care participă la licitațiile organizate de stat pentru proiectele de energie regenerabilă. Noul articol 21¹ stabilește că taxa nu se aplică pentru capacitatea cu care investitorul participă la licitație.

Problema este că legea nu precizează ce se întâmplă dacă avizul de racordare era valabil la momentul depunerii ofertei, dar expiră înainte ca dosarul să fie examinat.

Chiar Comisia de licitație a recunoscut existența acestui vid legislativ într-un proces-verbal din 2026, unde se arată că documentația licitației nu reglementează expres această situație și că sunt necesare clarificări suplimentare.

Analiza prezintă trei cazuri concrete.

Compania Repower North SRL a participat la licitație cu un proiect de 4,2 MW, deși deținea un aviz pentru 72,6 MW. QAIR DOVA SRL a licitat pentru 47 MW, în timp ce avizul său acoperea 60 MW, iar Navitas Energy SRL – Elteprod Invest SRL a participat cu aceeași capacitate prevăzută în aviz, de 4,8 MW, anunțând că va solicita un nou aviz.

Aplicând strict formula prevăzută de lege, taxa pentru cele trei avize expirate ar ajunge la 81,66 milioane de lei.

Însă articolul 21¹ poate fi interpretat în trei moduri.

Prima variantă presupune aplicarea integrală a taxei, ceea ce ar aduce statului întreaga sumă de 81,66 milioane de lei.

A doua interpretare ar permite o scutire doar pentru capacitatea efectiv înscrisă în licitație, ceea ce ar reduce suma încasată la aproximativ 43,3 milioane de lei.

Cea de-a treia variantă presupune că simpla participare la licitație exonerează integral investitorii de taxă, iar statul nu ar încasa nimic.

Potrivit analizei, diferența dintre cele trei interpretări este de 81,66 milioane de lei, iar până în prezent nici Ministerul Energiei, nici legislația și nici Comisia de licitație nu au oferit un răspuns clar privind modul în care va fi aplicată excepția introdusă în lege.

În acest context, rămâne deschisă întrebarea dacă statul va recupera vreun ban din taxele aferente acestor avize expirate sau dacă excepția introdusă ulterior va anula în practică obligațiile de plată pentru investitorii vizați.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE