FlyOne, prinsă în propria plasă – Reclamații, controverse, acționariat discutabil și război cu autoritățile

FlyOne, una dintre cele mai importante companii aeriene de pe piața Republicii Moldova, ajunge în centrul mai multor controverse – de la retragerea unei părți importante din planurile de extindere în România și conflicte comerciale, până la verificări ale autorităților moldovene și un litigiu de investiții internațional. În paralel, datele Autorității Aeronautice Civile arată că FlyOne a acumulat 715 petiții în perioada 2023 – semestrul I 2026, mult peste ceilalți operatori analizați.

La 22 iunie 2026, Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului a decis ca acționarii FlyOne să modifice controlul asupra companiei în termen de 90 de zile.

Evaluarea autorităților ar fi durat aproximativ 11 luni și ar fi inclus solicitări privind identificarea beneficiarilor efectivi, precum și informații despre tranzacțiile financiare dintre FlyOne Moldova și compania afiliată FlyOne Armenia.

Autoritățile au susținut că anumite informații solicitate nu au fost prezentate integral.

FlyOne a contestat decizia, invocând inclusiv faptul că temeiul legal indicat de autorități ar fi fost abrogat în octombrie 2025, iar prevederea privind schimbarea controlului ar fi fost eliminată printr-un amendament parlamentar din aprilie 2025.

Contestația companiei a fost respinsă la 24 iulie 2026.

Vladimir Cebotari a calificat public decizia drept una care ar încălca Constituția de mai multe ori.

Pe 21 august 2026, acționarii FlyOne au confirmat inițierea unei proceduri de arbitraj internațional împotriva Republicii Moldova.

În spațiul public au apărut informații potrivit cărora pretențiile companiei ar putea depăși 500 de milioane de dolari, însă FlyOne nu a confirmat oficial această sumă.

Cebotari a declarat că nu urmărește personal obținerea unor despăgubiri și că grupul dezvoltă un proiect internațional evaluat de experți independenți.

715 petiții la AAC în trei ani și jumătate

Un alt indicator care atrage atenția îl reprezintă petițiile înregistrate la Autoritatea Aeronautică Civilă.

În perioada 2023 – semestrul I 2026, AAC a înregistrat în total 715 petiții privind activitatea FlyOne.

Dintre acestea:

325 au vizat întârzierea zborurilor;

255 – anularea zborurilor;

39 – refuzul la îmbarcare;

25 – pierderea sau deteriorarea bagajelor;

71 – alte motive.

Prin comparație, Wizz Air a acumulat 51 de petiții, HiSky – 132, iar SkyUp – 44 în aceeași perioadă.

Evoluția anuală a petițiilor

FlyOne a înregistrat:

204 petiții în 2023;

200 în 2024;

185 în 2025;

126 în primele șase luni ale anului 2026.

O altă zonă controversată este activitatea FlyOne Armenia.

Compania a fost fondată în 2021, iar structura sa inițială includea 46% FlyOne Moldova și 54% investitori armeni, potrivit unor investigații de presă.

Ruta Erevan–Chișinău a căpătat o importanță aparte după suspendarea mai multor conexiuni directe dintre Rusia și Europa. În acest context, ruta prin Erevan a devenit una dintre căile utilizate de pasagerii care călătoreau între Moscova și Chișinău.

În aprilie 2024, autoritățile moldovene au anunțat confiscarea a peste 20 de milioane de lei de la pasageri reveniți din Moscova prin Erevan, în contextul investigațiilor privind finanțarea ilegală a unor activități politice.

În iunie 2024, un charter FlyOne Armenia cu peste 180 de pasageri, participanți la un congres al formațiunii Victorie de la Moscova, nu a primit permisiunea de aterizare în Republica Moldova. Aeronava a fost redirecționată spre București și ulterior a revenit la Erevan.

Autoritățile au legat pasagerii de o rețea investigată pentru finanțare electorală ilegală, acuzații respinse de reprezentanții politici vizați.

După aceste incidente, în iulie 2024, FlyOne a anunțat reguli suplimentare pentru zborurile spre Chișinău prin Erevan.

Pasagerii puteau transporta numerar de până la 3.000 de dolari, iar pentru sume mai mari puteau fi solicitate documente privind proveniența banilor. Listele pasagerilor urmau să fie transmise autorităților moldovene înainte de plecare, iar în Erevan erau prevăzute verificări suplimentare.

FlyOne a motivat măsurile prin necesitatea prevenirii migrației ilegale, terorismului și altor activități ilicite.

Au existat și acuzații provenite din surse anonime din instituții publice potrivit cărora pe anumite curse FlyOne Armenia ar fi fost identificați mai mulți pasageri considerați risc pentru securitatea națională. Aceste afirmații nu constituie însă, în sine, o constatare oficială publică privind activitatea companiei.

Tot în acest context, solicitările FlyOne pentru operarea unor rute Chișinău–Karachi și Chișinău–Teheran ar fi fost respinse din motive de securitate.

Cine controlează, de fapt, FlyOne?

O altă temă ridicată în investigațiile de presă este structura acționariatului FlyOne.

Compania FLY ONE SRL a fost înregistrată la 30 septembrie 2015. Fondatorii inițiali erau Maria Cebotari – 40%, Tudor Carabadjac – 40% și Nicu-Adrian Berla – 20%.

Investigații jurnalistice au susținut ulterior că în spatele participației lui Carabadjac s-ar fi aflat Mircea Maleca, fost șef al Autorității Aeronautice Civile.

În prezent, potrivit unor informații publicate în presa moldovenească, acționariatul este prezentat astfel: Maria Cebotari – 40%, Ina Maleca – 40%, Mircea Maleca – 10% și Mariana Tabuica – 10%.

Procentele și structura au fost prezentate diferit în unele investigații de-a lungul anilor, iar compania și documentele publice nu au oferit întotdeauna o imagine unică și completă asupra evoluției participațiilor.

În declarațiile de avere din 2017–2018, Vladimir Cebotari a raportat aproximativ 1,19 milioane de lei din dividende de la FlyOne, deși familia sa nu mai figura formal atunci cu participație. Explicația vehiculată în presă a fost că relația economică ar fi continuat în fapt, chiar dacă acționariatul fusese modificat formal.

În august 2025, SIS a inclus FlyOne și mai multe persoane asociate companiei pe lista entităților și persoanelor despre care instituția susținea că au legături cu Vladimir Plahotniuc. Printre numele menționate s-au numărat Vladimir și Maria Cebotari, Mariana Tabuica, Mircea și Ina Maleca.

Cebotari a contestat măsura și a negat existența unor dovezi care să justifice asocierea.

Un istoric mai vechi de controverse

Investigațiile de presă au readus în discuție și activitatea unor persoane asociate FlyOne în instituții publice.

În perioada în care Vladimir Cebotari a ocupat funcții de conducere în sectorul transporturilor, numele său a apărut în controverse legate de MoldATSA, concesionarea Aeroportului Chișinău, Calea Ferată din Moldova și alte contracte publice.

La MoldATSA, în 2014, Cebotari a fost președinte al Consiliului de administrație, iar sora sa, Mariana Tabuica, ocupa funcția de director financiar. O investigație CIJM a relatat despre indemnizații suplimentare și împrumuturi acordate unor angajați, inclusiv Tabuica.

Potrivit aceleiași investigații, ea ar fi primit un supliment de aproximativ 75.000 de lei, o plată unică de 63.000 de lei și două împrumuturi fără dobândă, în valoare totală de 200.000 de lei.

Ulterior, MoldATSA ar fi acționat-o în judecată pentru recuperarea unei părți din datorie.

Un audit ar fi identificat, pentru 2014–2015, aproximativ 1,7 milioane de lei cheltuieli salariale considerate nejustificate.

Aeroportul și CFM – alte episoade controversate

În cazul concesionării Aeroportului Chișinău, Cebotari făcea parte din comisia care a selectat compania Avia Invest în 2013, iar în 2015, deja ministru al Justiției, a condus comisia guvernamentală care a examinat legalitatea concesiunii.

Avia Invest fusese înregistrată cu doar 28 de zile înainte de câștigarea concesiunii, iar capitalul declarat era de aproximativ 85,1 milioane de lei, sub nivelul de 30 de milioane de euro indicat în documentația tenderului, potrivit investigațiilor citate.

La Calea Ferată a Moldovei, unde Cebotari a fost director în 2015, presa a documentat contracte controversate cu BASS System și DSS Group.

Un contract BASS System, în valoare de aproximativ 1,6 milioane de dolari, prevedea inclusiv plata a circa 640.000 de dolari pentru 300 de chei de administrare/utilizare a unor produse software Microsoft.

Un alt contract, cu DSS Group, presupunea o investiție de 900.000 de dolari pentru o platformă de bilete online, în schimbul a 5% din valoarea fiecărui bilet electronic timp de 20 de ani.

Tot în 2015, la Metalferos, investigațiile au atras atenția asupra unei clauze care permitea ca până la 10% din materialul livrat să fie considerat „deșeu de producție”.

În 2017, Ministerul Justiției condus de Cebotari a atribuit două contracte pentru procurarea biletelor de avion, în valoare totală de 83.647 de lei, companiei SanAir Service. Ulterior, Maria Cebotari a devenit acționar al companiei. Cebotari a negat existența unui conflict de interese, argumentând că soția sa nu era fondator la momentul atribuirii contractelor.

Legătura cu Plahotniuc

Vladimir Cebotari a fost ministru al Justiției între 2015 și 2017 și ulterior vicepreședinte al Partidului Democrat, formațiune condusă de Vladimir Plahotniuc. Cebotari a recunoscut relația cu Plahotniuc și întâlnirile cu acesta după 2019, dar a contestat calificarea sa drept „persoană asociată”.

Plahotniuc a fost reținut în Grecia în iulie 2025 și extrădat în Republica Moldova în septembrie 2025. În aprilie 2026, acesta a fost condamnat la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”, decizia fiind contestată.

În august 2025, SIS a extins lista persoanelor și entităților asociate lui Plahotniuc, incluzând mai multe persoane apropiate de FlyOne și compania însăși.

Rputația și credibilitatea companiei afectate

FlyOne este astăzi un jucător major pe piața aviației din Republica Moldova. În 2025, compania a raportat o cifră de afaceri de peste 4,4 miliarde de lei, peste 140 de milioane de lei achitate sub formă de taxe și aproximativ 350 de angajați.

Dincolo de disputele cu autoritățile și de controversele care s-au acumulat în jurul companiei, FlyOne se confruntă cu o problemă poate la fel de importantă: încrederea pasagerilor.

Cele 715 petiții înregistrate la AAC în perioada 2023 – semestrul I 2026, dintre care sute reclamă întârzieri și anulări, se adaugă unui șir de episoade care afectează imaginea operatorului. Chiar dacă aceste date nu reprezintă numărul total al incidentelor și nu demonstrează, de unele singure, existența unor nereguli, ele conturează o realitate greu de ignorat: relația dintre companie și o parte dintre pasageri este tot mai tensionată.

Pentru o companie aeriană, reputația este unul dintre cele mai importante active. Iar atunci când reclamațiile, cursele anulate, întârzierile, disputele și controversele ajung să se acumuleze în spațiul public, imaginea companiei are de suferit. În cazul FlyOne, succesul comercial din Republica Moldova nu mai este suficient pentru a acoperi problemele de imagine. Compania riscă să se decredibilizeze în ochii pasagerilor, iar reputația sa, deja afectată de numeroasele controverse și nemulțumiri raportate, poate deveni una dintre cele mai mari vulnerabilități ale operatorului.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Aeroportul Chișinău intră în regim special – Autoritățile suplimentează personalul...

Ucraina își mută combustibilul spre România – Moldova riscă să...

Drumul de aproape 39 de milioane de euro crapă înainte...

Aeroportul Chișinău, din nou în vizorul capitalului privat? Ministrul Năsui...

FlyOne refuză să-și vândă participația și merge la arbitraj –...

Ambuteiajele sufocă din nou capitala – Ceban cere Guvernului intervenția...