Cele 32 de state membre ale NATO vor confirma, miercuri, nominalizarea lui Mark Rutte în postul de secretar general al Alianţei, au anunţat, marţi, surse diplomatice. Ambasadorii statelor membre vor oficializa această numire în timpul unei reuniuni a Consiliului Atlanticului de Nord, forul de decizie politică al NATO. Retragerea candidaturii lui Klaus Iohannis şi a obiecţiilor pe care le aveau Ungaria şi Slovacia i-au lăsat lui Rutte cale liberă în obţinerea postului de secretar general. El îşi va intra în atribuţii pe 1 octombrie, când expiră ultima prelungire a mandatului actualului secretar general, Jens Stoltenberg, numit în 2014. Mandatul acestuia a fost extins de patru ori în contextul războiului din Ucraina.

Pe lângă acest război şi contextul politic internaţional tensionat, Mark Rutte va conduce alianța într-o perioadă dificilă, dominată de alegerile din SUA și de posibilitatea unui nou transfer de putere la Washington, în cazul în care Donald Trump ar câștiga alegerile din noiembrie. Relaţiile bune ale lui Rutte cu Trump în precedentul mandat al acestuia ar putea să fi jucat un rol în susţinerea candidaturii sale.

Politico a făcut o listă cu cinci probleme dificile cu care va trebui să se confrunte Rutte.

1. Posibila revenire a lui Donald Trump la Casa Albă La patru săptămâni după ce Rutte își începe noul mandat, americanii merg la vot și l-ar putea realege pe Donald Trump, un critic vocal al NATO. În timpul campaniei electorale, Trump a amenințat că va reduce ajutorul SUA pentru Ucraina dacă se întoarce la Casa Albă. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, ar fi o lovitură grea, în condițiile în care SUA au fost de departe cel mai mare donator pentru Kiev. De asemenea, Trump ar putea fi un oponent vocal față de viitoarea aderare a Ucrainei la NATO.

2. Campania de iarnă al lui Putin în Ucraina În ultimele luni, Rusia a intensificat atacurile împotriva centralelor termice și a barajelor Ucrainei - infrastructură care necesită luni, dacă nu ani, de reparații. Strategia Kremlinului nu este nouă. În prima iarnă de război, 2022-2023, rețeaua electrică a Ucrainei a fost grav avariată. Cheia, spune șeful NATO în funcție, constă în mai multe sisteme de apărare aeriană care să protejeze furnizorii de energie, precum și personalul care lucrează pentru a repara instalațiile avariate. Dar Europa nu are atât de multe sisteme antiaeriene pe care să le trimită în Ucraina, discuțiile din SUA au fost amânate în Congres, iar țările din vecinătatea Rusiei sunt mai puțin dispuse să renunțe la scuturile lor antiaeriene în acest moment periculos.

3. Cheltuielile pentru apărare NATO a înregistrat săptămâna aceasta un număr record de state membre care și-au îndeplinit ținta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare – 23. Olanda a depășit acest prag abia în 2024. Dar asta înseamnă că o treime din NATO încă nu a atins acest obiectiv, deși angajamentul privind cheltuielile pentru apărare a fost luat acum 10 ani.

4. Nemulțumirile flancului estic Aliații din NATO care se învecinează cu Rusia nu sunt cei mai mari fani ai lui Rutte. Ei sunt supărați că funcția principală din NATO a revenit întotdeauna unei țări vest sau nord-europene, chiar dacă țările din flancul estic sunt în alianță de un sfert de secol. Țările din flancul estic vor cere acum o mai bună reprezentare la nivelul secundar al NATO: funcția de secretar general adjunct și diferitele posturi de secretar general asistent. Una dintre primele sarcini ale lui Rutte în calitate de șef NATO va fi să-și numească un adjunct și vor exista presiuni pentru ca el să numească pe cineva dintr-o țară est-europeană.

5. Fanii lui Putin din Europa În toată Europa, partidele de extremă-dreaptă, sceptice față de NATO, dar favorabile lui Putin, înfloresc. Franța, de exemplu, se află în pragul unor alegeri parlamentare în care extrema dreaptă putea obține câștiguri majore. În Olanda, partidul lui Rutte a pierdut alegerile în fața extremiștilor lui Geert Wilders.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE