Exportăm grâu la prețuri mai mari, dar făina se ieftinește – Morile din Moldova, sub presiunea costurilor

Sectorul morăritului din Republica Moldova se confruntă cu o presiune economică tot mai mare: în timp ce grâul moldovenesc se vinde la export la prețuri mai ridicate decât anul trecut, făina se ieftinește, reducând marja de valorificare a materiei prime. Datele pentru 2026 arată o diferență tot mai pronunțată între evoluția prețurilor celor două produse, care ar putea afecta capacitatea morilor de a acoperi cheltuielile de producție.

Potrivit expertului economic Iurie Rija, în perioada iulie–septembrie 2026, Republica Moldova a exportat 605,5 mii de tone de grâu, cel mai mare volum din ultimele cinci sezoane analizate. Prețul mediu de export a ajuns la 3,76 lei pentru un kilogram, cu 6,5% peste nivelul înregistrat în perioada corespunzătoare din 2025. În septembrie, prețul a urcat la 3,84 lei/kg.

În schimb, făina moldovenească pierde din valoare pe piețele externe. Prețul mediu de export a coborât de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 20,9%. În aceeași perioadă, prețul grâului s-a redus cu numai circa 3%.

Această diferență de ritm pune presiune asupra morilor, care trebuie să acopere din veniturile obținute din vânzarea făinii costurile pentru energie, salarii, transport, întreținerea utilajelor și finanțarea activității.

Un alt indicator urmărit în analiză este raportul dintre prețul făinii și cel al grâului. În iulie–august 2026, acesta a coborât la 1,24–1,26, față de o medie de aproximativ 1,31 în seria analizată. Cu alte cuvinte, prețul unui kilogram de făină exportată era cu numai 24–26% mai mare decât cel al unui kilogram de grâu exportat.

Totuși, această diferență nu reprezintă profitul morilor. Procesarea presupune cheltuieli suplimentare, iar dintr-o tonă de grâu nu se obține o tonă de făină. Calculul rentabilității trebuie să țină cont de randamentul procesării și de veniturile obținute din comercializarea produselor secundare, inclusiv a tărâțelor.

Potrivit estimărilor prezentate de Rija, un raport de 1,30–1,32 poate servi drept reper orientativ pentru evaluarea presiunii asupra costurilor. Scăderea sub acest nivel sugerează că unele mori ar fi putut funcționa în lunile de vară la limita acoperirii cheltuielilor sau chiar sub aceasta. Situația diferă însă de la o întreprindere la alta, în funcție de prețul de achiziție a grâului, costurile energetice și gradul de utilizare a capacităților de producție.

Analiza statistică, bazată pe 52 de observații lunare, indică și faptul că scumpirea grâului nu se reflectă integral și imediat în prețul făinii. O majorare cu 10% a prețului grâului este asociată, în medie, cu o creștere de aproximativ 6% a prețului făinii. Relația dintre cele două produse s-a slăbit după 2023, ceea ce sugerează că prețurile sunt influențate tot mai mult și de alți factori, precum concurența, cererea, structura contractelor și tipurile de făină comercializate.

Importăm făină mai scumpă decât exportăm

Diferențele sunt vizibile și în comerțul exterior. În primele opt luni ale anului 2026, Republica Moldova a importat 15,7 mii de tone de făină și a exportat 16,4 mii de tone. Cantitățile sunt apropiate, însă prețurile medii diferă considerabil.

Făina importată a avut un preț mediu de 7,69 lei/kg, comparativ cu 5,30 lei/kg pentru făina exportată. Astfel, valoarea medie a unui kilogram de făină importată a fost cu aproximativ 45% mai mare decât cea a făinii exportate.

Aplicând aceste prețuri medii cantităților raportate, valoarea importurilor depășește valoarea exporturilor cu aproximativ 39%. Diferența poate fi explicată prin structura produselor comercializate, inclusiv ponderea făinii ambalate și a celei livrate în vrac, precum și prin calitate, mărci, origine și condițiile de livrare.

Aceste cifre ridică întrebări privind capacitatea producătorilor locali de a valorifica mai bine făina pe piața internă. Dezvoltarea produselor ambalate și a canalelor de comercializare ar putea oferi oportunități suplimentare, însă diferența dintre prețurile de import și export nu poate fi considerată automat un profit pierdut de economia națională.

Ce urmează pentru fermieri și procesatori

Evoluția sectorului va depinde inclusiv de situația rutelor regionale de export. O fluidizare a transporturilor ar putea intensifica concurența și ar putea pune presiune asupra prețurilor grâului moldovenesc. Pentru fermieri, o asemenea evoluție ar însemna riscul unor încasări mai mici, în timp ce pentru mori o materie primă mai ieftină ar fi avantajoasă numai dacă prețul făinii nu ar scădea în aceeași măsură sau mai rapid.

În același timp, datele privind prețurile de export nu permit concluzia că întregul sector al morăritului înregistrează pierderi. Rentabilitatea depinde de condițiile concrete de producție și comercializare ale fiecărei întreprinderi.

Printre soluțiile posibile se numără reducerea consumului energetic, utilizarea mai eficientă a capacităților de producție, corelarea contractelor de achiziție a grâului cu cele de vânzare a făinii și dezvoltarea produselor cu o valoare comercială mai mare.

Miza pentru morile din Republica Moldova este să transforme grâul într-un produs competitiv, fără ca diferența tot mai mică dintre prețul materiei prime și cel al făinii să compromită sustenabilitatea activității. Pentru fermieri, procesatori și consumatori, evoluția prețurilor va rămâne un indicator important al echilibrului dintre producție, concurență și puterea de cumpărare.

Eduard Maciac

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

BEI acordă Moldovei 150 de milioane de euro pentru agricultură...

Slusari avertizează asupra unei catastrofe în agricultură -Fără prelungirea licențierii...

Ivanov – Moldova exportă floarea-soarelui, dar ajunge să importe ulei...

Partidul Nostru cere prelungirea licențierii importurilor de cereale: „Nu trebuie...

Agricultorii amenință cu proteste – Motorina aproape s-a dublat, datoriile...

Partidul Nostru cere prelungirea restricțiilor la importul de cereale și...