Procesul de Vetting în Republica Moldova, inițiat în anul 2021, a fost marcat de numeroase deficiențe procedurale, abuzuri și politizarea procesului de evaluare a candidaților la funcțiile de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Concluziile au fost formulate în raportul „Fazele Pre-Vettingului: Fața nevăzută a reformei justiției”, realizat de Asociația Juriștilor Administrativi din Moldova (AJAM) cu sprijinul Fundației Friedrich Ebert (FES), notează anticorupție.md
Autorii raportului menționează că procesul a fost marcat de numeroase probleme încă din debut, fiind lipsit de transparență și respectarea drepturilor candidaților pentru CSM și CSP. Ei subliniază că evenimentele care, începând cu 2019, au precedat reformarea justiției „seamănă cu declanșarea unui „război” între puterea politică și justiție, în toiul căruia puterea politică a pus în aplicare un proces de reformare nu atât a justiției, cât împotriva justiției”. Este vorba despre acțiuni cum au fost introducerea mecanismului de evaluare extraordinară a integrității: fraudele și spălările de bani din sistemul bancar, alegerile parlamentare, obediența CSM față de solicitările ultimative ale Prim-ministrului și Ministrului justiției către CSM de demitere a unui șir de președinți de instanțe de judecată, dar și anunțarea de către reprezentanții societății civile apropiate guvernării a abordării de reformare a justiției prin „trecerea politicului cu buldozerul peste justiție”.
Potrivit autorilor, reforma s-a bazat pe „vehicularea publică a unor mituri, care au justificat, într-un final, formulele de reformă”, și nu pe documente de analiză a problemelor în domeniu. Ipotezele, însă, au fost false, „căci nivelul de încredere în judecători și procurori este comparabil sau, uneori, chiar mai înalt decât în Guvern, Parlament și Președinția RM. „Judecătorii care au manifestat atitudini blânde în dosarele de corupție de rezonanță „Frauda Bancară” și „Laundromat” au fost promovați, iar cei care au dat soluții stricte au fost linșați în cadrul reformei”, a menționat una dintre autoarele raportului, Cristina Ciubotaru.
Printre miturile analizate în raport sunt faptul că cetățenii ar avea mai multă încredere în Guvern, Parlament și Președinte decât în Justiție, că justiția ar fi vinovată că nu a fost încă întors miliardul furat din bănci, iar sistemul trebuie curățit de judecătorii care nu i-au pedepsit pe cei implicați în Laundromat. La fel, a fost vehiculat mitul că Guvernarea le-a dat timp judecătorilor să se auto-curețe înainte de lansarea reformei, dar ei nu au făcut-o și că sistemul se opune reformelor. Autorii constată și mituri noi legate de justiție, precum că Justiția nu trebuie să fie independent sau că standardele internaționale în domeniul justiției nu funcționează în Moldova.
Studiul subliniază că procesul de pre-vetting a fost profund politizat, Parlamentul intervenind frecvent în proces, modificând legislația pentru a reduce șansele candidaților de a contesta deciziile Comisiei. Mai mult, membrii Comisiei Pre-vetting au fost acuzați de lipsă de integritate și conflict de interese, unul dintre cazurile răsunătoare fiind cel al lui Iulian Muntean, candidat la CSM, care a fost evaluat pozitiv de Comisie, deși avea statut de învinuit într-un dosar de corupție. Totodată, au existat dubii și privitor la integritatea membrilor Comisiei de Pre-Vetting.
La fel, regulile de joc au fost deficiente, pre-vetting-ul fiind marcat de deficiențe procedurale și abuzuri care au compromis procesul de evaluare, iar pe parcurs regulile au și fost schimbate. Autorii mai menționează că implicarea organizațiilor neguvernamentale în process a fost valoroasă, însă apariția conflictelor de interese, efectuarea unor evaluări „paralele” selective și accesarea ilegală a datelor cu caracter personal au afectat credibilitatea și legitimitatea procesului, generând suspiciuni de partizanat care pot submina credibilitatea procesului de evaluare.
Autorii raportului au formulat și o serie de concluzii și recomandări pentru realizarea unei reforme eficiente a justiției, inclusiv revizuirea mecanismelor de evaluare și crearea unei structuri permanente de monitorizare a justiției și asigurarea unui cadru legal stabil pentru reforme viitoare.