Cea mai importantă realizare a Moldovei în drum spre consolidarea statalităţii sale, în opinia analistului rus este “formarea unei conştiinţe naţionale la nivel de elită (cel puţin la Chişinău şi pe malul drept al Nistrului). Cea mai mare parte a elitei moldoveneşti nu vrea [unire] cu România, există doar un grup de persoane care sunt legate de România”. Astfel, pentru cea mai mare parte a elitei politice a fi guvernatori regiunii Basarabia este mai puţin interesant, decât [a conduce] într-un stat mic, dar suveran: “De ce Chişinăul să rămână un oraş provincial dacă poate să fie o capitală?”, se întreabă Trenin.
Republica Moldova, ca şi Ucraina şi Belarus reprezintă conceptul “noua Europă de Est", susţine analistul rus, “o zonă tampon între Rusia şi Uniunea Europeană. Faţă de această regiune, în prezent Rusia poate promova o politică în baza a trei scenarii, în dependenţă de care va depinde soarta ei:
1. Consolidarea pe plan intern a fiecărei dintre aceste ţări, în relaţiile lor echilibrate cu Occidentul.
2. Rusia la un moment dat, poate încerca să îndeplinească rolul de lider şi să atragă aceste state, sub forma unei uniuni economice, de cooperare în domeniul securităţii etc.
3. Într-un termen foarte lung - integrarea acestor ţări în Europa, dar Rusia va rămâne undeva la frontierele acestei Europe.