Efectele unei reacţii întârziate a BNM vor da bătaie de cap noului Guvern
septembrie 2, 2009
Deşi Banca Națională (BNM) a întreprins consecvent măsuri de relaxare a politicii monetare pe parcursul anului 2009, efectele acestor măsuri, adică gradul de reorientare capitalului bancar spre investiţii, sunt slabe. Agenţii economici aveau nevoie urgentă de credite încă din toamna anului trecut, când deja se resimţea criza. Atunci mai mulţi experţi economici independenţi au bătut alarma şi au recomandat BNM să scadă rata de bază de refinanţare şi norma rezervelor obligatorii, pentru a elibera astfel mijloace financiare spre sectorul real.
Însă, BNM a început această relaxare prea târziu, când se constatase la nivel oficial că şi în Moldova a ajuns criza, dar atunci multe companii deja falimentaseră şi nu mai aveau nevoie de credite. Efectele întârzierii relaxării politicii monetare de către BNM sunt vizibile astăzi când băncile nu îşi pot orienta mijloacele libere spre creditarea sectorului real, activitatea de bază a băncilor de când cu atragerea depozitelor. În prezent, băncile sunt nevoite să-şi ofere resursele financiare eliberate pentru cumpărarea valorilor mobiliare de stat, la o rată a dobânzii mult mai mică decât rata medie la creditele acordate sectorului real. Adică, băncile, în loc să crediteze sectorul real, creditează statul sau deficitul bugetar.
Astfel, la 16 iulie, iar ulterior şi la 6 august au fost aprobate diminuarea ratei de bază aplicate la principalele operaţiuni de politică monetară a BNM (de la 9.0% la 7.0%) şi a normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în moneda naţională şi valută străină de la 16.0% până la 10.0% pentru depozitele atrase în lei moldoveneşti şi la 12.0% pentru cele în valută liber convertibilă. În consecinţă, în sistemul bancar au fost disponibilizate pentru creditarea sectorului real resurse în volum de 713,5 mil. lei, 22,9 mil. dolari SUA şi 25,3 mil. euro. Însă aceste mijloace nu şi-au găsit cumpărători în sectorul real, de aceea, singura soluţie “salvatoate” pentru bănci la moment sunt valorile mobiliare de stat (VMS).
De exemplu, în luna iulie vânzările VMS au atins 572 mil. lei, la o cerere de peste 1,23 miliarde de lei. Şi asta în condiţiile în care dobânzile la VMS s-au redus considerabil. Astfel, dacă în aprilie, când la fel ca şi în martie cererea a fost sub ofertă, rata efectivă a dobânzii a urcat peste nivelul de 25%, la sfârşitul lunii iulie aceasta a coborât la o rată de 2,09% la VMS cu termenul de circulaţie de 21 de zile şi la 6,56% - la titlurile de stat cu termenul de circulaţie de 91 de zile.
Deşi volumul creditelor acordate în luna iunie a crescut cu circa 33,9% faţă de luna mai, totuşi volumul creditelor acordate sectorului real în iunie (1074 mil. lei, din care 597,7 mil. lei în valută naţională) este net inferior volumului investit în iunie în valori mobiliare de stat (1661,6 mil. lei, cu 50,6% mai mult faţă de luna precedentă). Acest fapt demonstrează că sectorul real deja nu îşi mai permite să contracteze credite nici la dobânzi cu mult mai mici decât cele existente cu jumătate de an în urmă. Ceea ce înseamnă că afacerile stagnează, nu se dezvoltă. Drept urmare, la buget nu se pot vărsa mai multe mijloace, deoarece veniturile din sectorul real, în cel mai bun caz rămân constante. Acest fapt este demonstrat şi de datele statistice, care denotă faptul că în sectorul industrial şi cel al construcţiilor volumul vânzărilor a scăzut, singurul sector viabil rămând cel al serviciilor care atestă în constinuare o creştere atât a vânzărilor cât şi a numărului de angajaţi antrenaţi în câmpul muncii (+5,1 mii în luna iulie faţă de iunie 2009).
Totodată, ceea ce părea a fi o soluţie salvatoare pentru bănci, s-ar putea transforma în una periculoasă, deoarece peste 50% din VMS sunt contractate la scadenţe mici, de 21-91 de zile. Termenul de rambusare se apropie, însă deficitul bugetar, pentru acoperirea căruia au şi fost emise VMS în cantităţi majore, nu dă semne de ameliorare. Ba mai mult, deficitul creşte. Astfel, în şapte luni, deficitul bugetului public naţional a atins 2,5 miliarde de lei, inclusiv deficitul bugetului de stat – 1,9 miliarde de lei. Deja a fost anunţat că în prezent guvernul negociază contractarea de credite comecriale de la bănci în valoare totală de 200 mil. dolari SUA. Aceşti bani vor fi utilizaţi inclusiv pentru rambusrarea VMS. Se crează un cerc vicios şi foarte pericuulos: statul ia bani de la bănci prin intermediul VMS şi le rambursează din contul creditelor comerciale ale băncilor.
Ieşirea din această situaţie va fi imposibilă fără contractarea unor credite externe avantajoase, pe care ar putea să le ofere organismele financiare internaţionale. Însă pentru aceasta e nevoie de încheierea unui nou acord cu FMI, în cel mai scurt timp. Această sarcină îi va reveni noului guvern, care este foarte limitat în timp, deoarece în curând se încheie anul financiar al FMI. Astfel, un nou acord cu FMI ar fi de dorit să fie încheiat până la 15 octombrie, pentru ca banii să poată fi disbursaţi cât mai repede. Dacă această posibilitate va fi ratată, atunci guvernul va trebui să caute alte resurse financiare internaţionale, care, însă, ar putea fi mult mai scumpe.
Postări asemănatoare
Ion Sturza despre Moldovagaz: S-ar putea de băgat în faliment...
Ministrul Parlicov: Chișinăul mizează, în continuare, pe un contract de...
Șeful Moldovagaz, rezervat după auditul internațional privind datoriile istorice –...
Guvernul modifică Legea privind utilizarea energiei din surse regenerabile pentru...
Banca Națională a Moldovei menține rata de bază la 6%...
Vestmoldtrasngaz operator de gaze în Moldova
Caută
Urmărește-ne
Arhivă
Ion Sturza despre Moldovagaz: S-ar putea de băgat în faliment...
septembrie 25, 2023
Maia Sandu: Reintegrarea celor două maluri ale Nistrului se poate...
septembrie 25, 2023
Discuții aprinse la Parlament, dar fără rezultat pe cazul membrului...
septembrie 25, 2023
În timp ce premierul Recean anunță un pachet de majorări...
septembrie 25, 2023
Partidul Liga Orașelor și Comunelor retrage suportul politic pentru Mihail...
septembrie 25, 2023
VIDEO: Portul din Odesa grav afectat după un bombardament al...
septembrie 25, 2023
