Economia chineză începe să fie în stare de alertă, dupa scăderea constantă a exporturilor și a activității industriale in ultimele luni. Administrațiile locale sunt supraîndatorate, iar finanțarea din umbră a industriei a dus la dezechilibre tot mai mari. Creșterea salariilor nu a fost însoțită de o diversificare a gamei de produse pentru export, iar, pentru moment, guvernanții de la Beijing nu au găsit nicio solutie pentru a face investiții productive, scrie La Tribune, citând un studiu elaborat de banca franceză Natixis.
În iunie, exporturile au ajuns să fie cu 3,1% mai reduse decât în urmă cu un an. În aprilie, dacă este exclus Hong Kong-ul, exporturile se reduseseră cu 4,8% față de anul precedent. În iulie, veniturile din exporturi erau cu 5,1% mai mici decât costurile importurilor, iar balanța comercială a suferit o contracție de 30% în doar un an.
Europa și Statele Unite, principalele piețe de desfacere pentru China au ajuns într-o situație economică complicată, ceea ce a dus la limitarea veniturilor Beijingului și i-a făcut pe liderii comuniști să inventeze măsuri pentru crerarea de locuri de muncă într-un ritm suficient de mare pentru a menține pacea socială într-o țară în care populația nu își dorește decât să simtă că progresează de la un an la altul.
Numai că relansarea economică a SUA si UE nu va garanta reluarea exporturilor masive ale Chinei, întrucât, după cum arată un studiu realizat de Natixis în aprilie 2013, problemele economiei chineze sunt mult mai profunde. Acest gigant economic s-a obișnuit în mod periculos cu statutul de simplu atelier al lumii contemporane, uitând cu totul că exportul unor produse fără valoare adăugată nu poate avea succes decât dacă este făcut la prețuri care bat orice concurență. Or, în acest moment au apărut chiar in Asia de Sud-Est competitori redutabili ai Chinei pe această nisa a produselor ieftine. Mai mult, pentru a-și dezvolta și piața internă, liderii chinezi au acceptat să ridice valoarea yuanului, ceea ce a contribuit și mai mult la reducerea exporturilor, devenite, treptat, mai scumpe.
Iar această ultimă măsură, scrie La Tribune, s-a dovedit a fi un eșec. Ea a dus la scăderea exporturilor și nu a produs deloc o creștere a cererii pe piața internă. Creșterea salariilor nu este suficientă pentru creșterea cererii in China, unde s-a înregistrat doar o creștere spectaculoasă a prețurilor în domeniul imobiliar, și, drept urmare, o explozie a împrumuturilor bancare.
Până acum, guvernul de la Beijing nu a ales decât să pompeze tot mai multe lichidități în sectorul bancar, pentru a menține cota investițiilor. Numai că sistemul este în așa fel conceput încât aceste investiții merg către marile companii publice și către marile proiecte imobiliare și de infrastructură și lasă descoperite întreprinderile private. Banii au fost injectati in autostrazi uriase construite in graba, aeroporturi, uzine metalurgice, santiere navale, cai ferate de mare viteza, cladiri de birouri gigantice si alte proiecte mult preamari si mult prea multe fata decat tara putea folosi in mod productiv.
Ce se va intampla de acum incolo? Se va prabusi China?, se intreaba CNN. ’’Probabil ca nu. Un colaps financiar este precum falimentul unei banci si atat timp cat credibilitatea guvernului ramane una mare, solvabilitatea bancilor este garantata si este mentinut controlul capitalului, este putin probabil ca China sa traiasaca un asemnea scenariu.’’
’’Cu siguranta insa, incetinirea ratei de crestere a economiei va fi un dezastru pentru China. Va fi o cadere dura de la o rata de crestere de 10%. Cresterea in timpul administratiei lui Xi Jinping nu va putrea depasi 3-4%, daca reechilibrarea economiei va reusi. Cat pentru restul lumii, nu sunt motive de panica in cazul incetinirii economiei chineze. Contrar gandirii comune, China nu este motorul economiei mondiale, ci, in cel mai bun caz, cea mai mare componenta aritmetica a cresterii economiei globale. Cresterea globala este determinata de crestere, iar China, cu cel mai mare excedent comercial, nu este un generator net de cerere in lume’’, mai scrie CNN.