Curtea Constituțională (CC) a Republicii Moldova „regretă atacurile la adresa sa la care este supusă din cauza pronunțării Hotărârii în legătură cu purtarea panglica negru-oranj, numită și panglica „Sfântul Gheorgh” și speculațiile care sunt aduse în legătură cu această hotărâre”.

Potrivit CC, sancționarea purtării panglicii negru-oranj numită și panglica „Sfântul Gheorghe” este constituțională.

Curtea nu a „repus în drepturi”, nu a „legalizat” purtarea panglicii negru-oranj și a altor simboluri reglementate de legile contestate, astfel cum se propagă în spațiul public. Curtea a decis că sancționarea utilizării acestor simboluri este constituțională. Totuși, pentru a sancționa o persoană trebuie să se constate că simbolul a fost utilizat în scopul justificării sau glorificării acțiunilor de agresiune militară, a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanității.

Curtea a constatat că articolul din Codul contravențional care sancționează utilizarea simbolurilor în discuție nu stabilește dacă utilizarea acestora trebuie să urmărească vreun scop pentru a fi sancționate.

„Legea privind contracararea activității extremiste stabilește doar o listă exhaustivă de excepții de la sancționarea contravențională. De exemplu, în această listă nu este prevăzută situația unei persoane care utilizează simbolurile interzise pentru a protesta împotriva, nu pentru a glorifica războiul și crimele de război (e.g. prin arderea lor, desenarea unei caricaturi etc.). Curtea a constatat că legea nu distinge nici situația în care o persoană nu conștientizează conținutul simbolului (e.g. poartă o haină pe care este inscripționată o marcă sau un desen care sunt identice cu simbolul interzis). De asemenea, Curtea a admis că o parte din simbolurile analizate ar putea avea conotații multiple. Sub acest aspect, Curtea a considerat că lista exhaustivă de excepții de la aplicarea sancțiunii nu acoperă toate situațiile în care o persoană utilizează simbolurile în discuție fără scopul justificării sau glorificării acțiunilor de agresiune militară, a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanității. Curtea a decis că agenții statului trebuie să verifice contextul în care a fost utilizat un simbol și să constate scopul urmărit de persoana vizată, pentru că nu în toate cazurile sancționarea pentru utilizarea unui simbol urmărește realizarea vreunui scop legitim. Odată constatată urmărirea unui scop legitim pentru aplicarea sancțiunii, instanțele de judecată trebuie să aplice o pedeapsă proporțională cu gravitatea faptei”, se menționeză în comunicatul emis de CC.

Curtea subliniază că legislatorul nu este împiedicat să aplice liniile directorii ale acestei hotărâri și să adopte alte reglementări clare, coerente și care oferă posibilitatea analizării circumstanțelor particulare ale fiecărui caz atunci când sunt interzise simbolurile asociate cu invazia din Ucraina sau când o persoană este sancționată pentru utilizarea lor.

Fostul președinte al Curții Constituționale Alexandru Tănase a menționat că în Europa simbolurile putiniste sunt interzise și că regretă decizia luată de Înalta Curte.

Fiind întrebat despre decizia Curții Constituționale, fostul președinte al CC, Alexandru Tănase spune că nu o înțelege, iar în felul în care este formulată, nici nu permite aplicarea sancțiunilor.

„Este o decizie regretabilă, care cred eu că reduce la zero posibilitățile, mai bine zis încercările guvernării de a fi alături cu întreaga lume, solidari cu Ucraina în acest război. Este singura decizie de acest gen, care o cunosc eu, a Curților Constituționale. Or, simbolica putinistă este interzisă în toată Europa”, a menționat Alexandru Tănase.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE