Republica Moldova nu dispune, în prezent, de capacități suficiente pentru a intercepta toate dronele care pătrund în spațiul său aerian, inclusiv pe cele care ajung în apropierea capitalei. Recunoașterea vine de la secretarul de stat al Ministerului Apărării, Ghenadie Cojocaru, care a explicat că sistemele de supraveghere sunt încă în dezvoltare, iar posibilitățile de interceptare rămân limitate.

Declarațiile au fost făcute în Parlament, în contextul examinării proiectului de lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea tehnico-militară. Oficialul a fost întrebat de ce autoritățile nu au intervenit pentru a opri cele șapte drone care au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova la 17 noiembrie.

Cojocaru nu a negat existența vulnerabilităților, ci a explicat că acestea țin de capacitățile tehnice și operaționale de care dispune statul. Potrivit lui, până nu demult, Republica Moldova avea lacune importante chiar și în ceea ce privește monitorizarea spațiului aerian, iar în prezent această componentă se află încă în proces de dezvoltare.

„În ceea ce privește interceptarea, suntem la un nivel mai puțin completat. Din păcate, noi, la ziua de astăzi, nu avem capabilitatea deplină ca orice dronă care vine să fie interceptată”, a declarat secretarul de stat.

O dronă a intrat de trei ori în spațiul aerian al Republicii Moldova și a ajuns până la Chișinău

Unul dintre cele mai îngrijorătoare episoade descrise de oficial vizează drona observată inițial în sectorul Botanica al capitalei, care a fost ulterior semnalată în apropierea localităților Băcioi și Sângera, după care și-a continuat deplasarea spre sectorul Ciocana.

Potrivit lui Ghenadie Cojocaru, aparatul de zbor a avut mai multe incursiuni în spațiul aerian al Republicii Moldova, intrând și ieșind în repetate rânduri de pe teritoriul țării. Drona ar fi venit din direcția segmentului transnistrean, revenind ulterior în spațiul aerian național și deplasându-se spre Chișinău.

Oficialul a atras atenția că interceptarea unei asemenea ținte în zona de securitate presupune riscuri suplimentare, iar utilizarea armamentului în apropierea capitalei poate genera consecințe grave.

„Să te angajezi în zona de securitate cu așa o țintă, practic sunt riscuri foarte mari. [...] Este și mai mare problemă ca această dronă să fie interceptată deasupra Chișinăului”, a explicat reprezentantul Ministerului Apărării.

Astfel, autoritățile se confruntă cu o dilemă operațională: pe de o parte, dronele care pătrund neautorizat în spațiul aerian trebuie oprite, iar pe de altă parte, o eventuală intervenție militară într-o zonă populată presupune riscuri pentru civili și infrastructură.

Armamentul existent nu poate acoperi întregul teritoriu

Ghenadie Cojocaru a mai explicat că Republica Moldova dispune de anumite mijloace de apărare, inclusiv mitraliere și sisteme portabile, însă acestea sunt în număr limitat și au o rază de acțiune redusă.

Problema este amplificată de dimensiunea frontierei cu Ucraina, care se întinde pe aproximativ 1.200 de kilometri. Potrivit secretarului de stat, sistemele cu rază scurtă de acțiune nu pot asigura o protecție uniformă a întregului perimetru.

„Ele sunt, într-un număr limitat. Suprafața terestră a hotarului nostru cu Ucraina este de 1.200 de kilometri. Ele toate sunt pe rază scurtă. Ca să poți să asiguri tot hotarul, este destul de dificil”, a declarat Cojocaru.

Oficialul a ținut însă să precizeze că aceste limitări nu exonerează Ministerul Apărării de responsabilitate. Cu alte cuvinte, lipsa unor capacități complete de interceptare nu înseamnă că instituția poate trata asemenea incidente drept inevitabile.

Cooperarea cu Ucraina, prezentată drept soluție pentru consolidarea apărării

În acest context, acordul de cooperare tehnico-militară cu Ucraina, supus ratificării în Parlament, este prezentat de Ministerul Apărării drept un instrument care ar putea accelera dezvoltarea capacităților naționale.

Cojocaru susține că documentul va facilita transferul de cunoștințe și experiență din partea Ucrainei, stat care se confruntă de aproape patru ani cu atacuri rusești cu drone și rachete.

„Acest proiect al acordului pe care astăzi îl ratificăm va grăbi și va crește semnificativ posibilitatea ca Ministerul Apărării să facă acel transfer de cunoștințe și de experiență de la partea ucraineană, ca să interceptăm aceste drone și să ne îndeplinim misiunea constituțională de a proteja cetățenii noștri, inclusiv spațiul aerian”, a afirmat secretarul de stat.

Întrebat dacă sistemele existente sunt utilizate pentru protejarea unor obiective, oficialul a confirmat că acestea se află în serviciu și sunt folosite pentru securizarea infrastructurii critice și a altor obiective despre care autoritățile nu pot oferi detalii publice.

El a precizat că armata are planuri de apărare și de intervenție, însă acestea nu pot fi făcute publice din motive de securitate.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE