Circa o mie de persoane au comemorat marţi, 6 iulie împlinirea a 61 de ani de la cel mai mare val de deportări sovietice din 6 iulie 1949.
La piatra unde urmează să fie instalat un monument în memoria deportaţilor a participat şi conducerea de vârf a ţării, inclusiv cei patru lideri ai Alianţei pentru Integrare Europeană.
Sute de persoane, inclusiv politicieni au depus flori şi au vărsat lacrimi la această manifestare. Iar câţiva bătrâni au organizat şi o masă de pomenire cu colaci şi lumânări.
“Deportările sunt o consecinţă directă a ocupaţiei sovietice din 28 iunie 1940”, a remarcat primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă.
În acelaşi timp, preşedintele interimar, Mihai Ghimpu a spus că “toate atrocităţile comise în perioada sovietcă au purtat ştampila cu secera şi ciocanul”.
Premierul Vlad Filat a precizat că este pentru prima dată când la asemenea evenimente participă conducerea de vârf a ţării, precum şi prima dată când comemorarea deportaţilor se face fără sârma ghimpată de la Prut.
Acum 61 de ani sovieticii au deportat 11.293 de familii - 35.796 persoane, dintre care 9864 bărbaţi, 14.033 femei şi 11.889 copii, acesta fiind considerat cel mai mare val de deportări sovietice.