Potrivit autorului său, Dr. habilitat, Prof. Victor Popa, Constituţia Republicii Moldova „este plină de găuri ca brânza olandeză, iar interpretarea legii se face în funcţie de interesele politice”.
Conform prevederilor Constituţiei R. Moldova, şeful statului în exerciţiu nu ar fi putut fi ales şi nici confirmat în calitate de Preşedinte al Parlamentului, ca urmare a incompatibilităţii prevăzute expres în legislaţie. Mai mult, mandatul deputatului V. Voronin nici nu trebuia să fie validat de Curtea Constituţională, deoarece există interdicţia ocupării oricărei funcţii retribuite de către şeful statului, subliniază Victor Popa. „A fost ratat şi termenul prevăzut de Constituţie de 30 de zile, în care deputatul trebuia să decidă dacă rămâne în funcţia incompatibilă sau în funcţia de deputat.”, adaugă expertul IDIS ”Viitorul”.
Studiul IDIS ”Viitorul” ridică şi problema investirii în funcţie a Guvernului. Autorul studiului consideră că, deşi mecanismul este clar stabilit, anumite intenţii manifestate de către actualul Preşedinte al Parlamentului trezesc îngrijorare. Preşedintele în exerciţiu, V. Voronin, a afirmat că dacă va fi nevoit să dizolve Parlamentul, va investi înainte de toate un nou Guvern, deoarece ţara nu poate rămâne fără conducere”. Totuşi, se cuvine de amintit că cel care numeşte noul Guvern este noul preşedinte şi nu vechiul preşedinte, iar „în cazul în care se va proceda invers, inevitabil vom fi în prezenţa unui sistem deformat de guvernare, care interpretează tendenţios prevederile Constituţiei”, constată expertul.
Studiul IDIS „Viitorul” propune la final şi o serie de recomandări de soluţionare a crizei. Din momentul începerii activităţii sale legale, Parlamentul R. Moldova va trebui să purceadă la o revizuire temeinică a Constituţiei pentru a înlătura mecanismele ineficiente, lacunele şi contradicţiile. Republica Moldova nu se va putea alinia statelor cu o democraţie constituţională eficientă dacă nu va pune capăt instrumentării „interesului politic”, care deturnează sensul Constituţiei.
În acest sens, este necesar să se creeze un grup de lucru cu sarcina de a pregăti fără întârziere un proiect de lege privind statutul opoziţiei, monitorizând acţiunile care au condus la criza actuală, şi propunând soluţii sistemice de deblocare a dialogului şi comunicării politice în sistemul politic al Republicii Moldova. Experţii mai susţin şi necesitatea constituirii unui Consiliu Naţional Legislativ, organ autonom pe lângă Parlamentul Republicii Moldova, care ar ajuta autorităţile statului la avizarea şi consilierea autorităţilor de stat în diverse aspecte legislative şi de reglementare, contribuind astfel la detensionarea situaţiei de criză curente.
