Ce înseamnă pentru Moldova intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona? Este întrebarea la care a răspuns invitatul Nicu Popescu, de la Consiliul European pentru Relaţii Externe, de la Londra, la radio Europa Liberă de miercuri, 2 decembrie.
În faţa Uniuni Europene de mai mulţi ani stă problema eficientizării procesului de luare a deciziilor, inclusiv în urma extinderii, care a dus numărul de state membre de la 15 la 27. Din perspectiva unui stat ca R. Moldova trebuie să remarcăm faptul că în UE s-au produs trei schimbări instituţionale: în primul rând Herman Van Rompuy a fost numit preşedintele Consiliului European. Acest post presupune că Herman Van Rompuy va coordona poziţia statelor membre în probleme ce ţin predominant de politica internă. Postul lui Herman Van Rompuy va avea un secretariat destul de mic. Este vorba de 20 sau poate 30 de persoane care îl vor ajuta să-şi implementeze acest mandat. Pe plan internaţional, influenţa şi vizibilitatea lui va fi probabil destul de redusă. Acest lucru este intenţionat, a menționat Nicu Popescu.
Întrebat ce ar putea să schimbe la modul practic faptul că de extindere şi vecinătate se va ocupa un singur comisar, Popescu a răspuns:
”Cred că nu trebuie să ne aşteptăm la minuni din cauza acestei schimbări instituţionale. Viitorul european al unui stat ca R. Moldova sau Ucraina va depinde, în primul şi primul rând, de capacitatea şi voinţa acestui stat de a se europeniza, de a implementa reformele agreate de UE, de a moderniza şi reforma aceste state, respectând standardele democratice, atrăgând investiţii străine, etc. Ceea ce se schimbă în noul context este faptul că şi partenerii Moldovei de la Bruxelles s-ar putea să aibă mult mai multă simpatie faţă de mersul european al Moldovei, decât era cazul până acum. Însă un alt element care nu trebuie subapreciat este faptul că, în Comisia Europeană, aceiaşi oficiali se vor ocupa atât de extinderea Uniunii Europene spre Balcani – Croaţia Macedonia, Serbia, cât şi faţă de politica Uniunii Europene faţă de Moldova. Ceea ce cred că va aduce la o asemănare din ce în ce mai mare dintre politica europeană de vecinătate şi politica de extindere a Uniunii Europene, deschizând Moldovei mai multe instrumente prin care să se poată apropia de UE, fiind, de facto, un stat care urmează aceeaşi cale cu Balcanii, chiar dacă, deocamdată nu are o promisiune de a fi inclusă în UE”.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE