Monitorizarea de către Transparency International Moldova a conflictelor de interese în cadrul autorităților publice centrale a scos la iveală o serie de probleme. Printre acestea se numără influența politică asupra Comisiei Naționale de Integritate, dar și dublările de competență dintre CNI, SIS, MAI și CNA, comunică Politik.md.
Potrivit experților Transparency, monitorizarea s-a făcut în patru etape: expertiza cadrului legal, chestionarea funcționarilor publici, solicitarea de informații pentru a fi suprapuse cu rezultatele sondajului și crearea de focus grupuri cu participarea reprezentanților statului.
Drept urmare a monitorizării s-a mai constatat și faptul că lipsește posibilitatea legală de a-i sancționa pe cei ce iau decizii fiind în conflict de interese. Astfel, un funcționar poate fi sancționat pentru că a admis un conflict de interese, dar nu și pentru faptul că a luat una sau o serie de decizii în această postură. La fel, s-a constatat că sunt omiteri în lista subiecților declarării, dar și faptul că termenul de prescripție pentru aplicarea sancțiunii contravenționale este prea scurt. În acest sens experții Transparency au elaborat și o serie de recomandări.
”În cadrul autorităților publice centrale principala problemă ține de raportarea conflictelor de interese. E un număr infim de conflicte de interese identificate și raportate. Este vorba despre patru cazuri raportate din trei instituții de stat, în timp ce la chestionarea funcționarilor publici descoperim că fenomenul are o amploare mult mai mare”, susține Iana Spinei, expert Transparency International Moldova.
Printre constatările monitorizării se regăsește și faptul că printre diviziunile cu risc sporit al conflictului de interese se numără conducerea autorităților publice centrale, direcțiile de economie, finanțe și ahiziții publice.
În ceea ce privește activitatea Comisiei Naționale de Integritate, coordonatorii monitorizării recomandă transparentizarea activității instituției, inclusiv prin publicarea motivației constatării conflictelor de interese. Asta în contextul în care au existat mai multe cazuri similare pe care, însă, s-au luat decizii diferite, spun experții.
”Considerăm că CNI trebuie resetat de urgență. Acesta trebuie eficientizat și profesionalizat. În acest sens recomandăm revizuirea modului de constituire a CNI. Acesta ar trebui să fie organ unipersonal, iar numirea președintelui să fie în bază de concurs. La fel, este foarte importantă abilitarea CNI cu competențe de a aplica sancțiuni contravenționale. (...) Am depistat că una din două constatări ale CNI de admitere a conflictului de interese este contestată în instanță. Asta în timp ce instituția nu are resursele financiare și de personal de a trimite un jurist la ședințele de judecată pe aceste cazuri”, a mai adăugat Spinei.
Pe de altă parte, în urma sondajului la care au participat peste 700 de funcționarii publici, experții remarcă îmbunătățiri privind nivelul de familiarizare a acestora cu termenul de conflict de interese. Astfel, raportul arată că respondenții au devenit mai intoleranți la abateri, chiar dacă mulți dintre aceștia încă mai confundă admiterea unui conflict de interese cu un act de corupție.
Monitorizarea conflictelor de interese în autoritățile publice centrale este una dintre etapele proiectului ”Antrenarea societății civile în monitorizarea politicii conflictelor de interese”. Implementarea acestuia a devenit posibilă cu susținerea financiară a Uniunii Europene.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE