Criza economică a produs modificări de structură în societatea americană, în sensul că încet-încet clasa de mijloc dispare.
S-a constatat că unul din 5 americani nu are loc de muncă, iar una din 9 familii nu-şi poate face o minimă plată cu cadrul de credit. Una din 8 ipoteci se află în decurs de executare silită şi unul din 8 americani îşi cumpără hrană pe tichete de mâncare pe care le ia de la stat. Mai mult de 120.000 de familii aplică pentru falimentul personal în fiecare lună şi nu mai puţin de 10 milioane de americani care deţineau o casă, acum sunt în stradă.
În timp ce Wall-Street-ul se bucură de marile câştiguri de pe Bursă şi bancherii sărbătoresc revenirea economică ce până la ora actuală este doar pentru ei, clasa de mijloc începe să fie din ce în ce mai imperceptibilă.
O familie cheltuie mai puţini bani, de exemplu, pe mâncare, haine, mobilă faţă de cât se cheltuia cu o generaţie în urmă. De asemenea, nivelul economiilor este mult mai mic.
Astăzi, o gospodărie americană îşi cheltuie toate veniturile, toate economiile şi se mai şi împrumută la bănci pentru a plăti eventuale taxe de şcolarizare pentru copii sau pentru acoperirea unor probleme de sănătate mai serioase.
Criza nu a făcut decât să definitiveze procesul de dispariţie al clasei de mijloc, aruncând în sărăcie milioane de familii.
În acelaşi timp, la celălalt capăt, America îşi numără bogaţii şi super-bogaţii. Exemplul lui Warren Buffett care s-a îmbogăţit cu 3 miliarde de dolari fără să facă absolut nimic, nu este unul singular. Magnaţii de pe Wall-Street iau în continuare bonusuri de milioane de dolari, deşi cu ceva timp în urmă tremurau la ideea că vor da faliment. Guvernul american i-a salvat din bani publici, bani luaţi de la oamenii pe care criza i-a sărăcit la modul real.