Colegiul Cardinalilor se pregătește să se reunească la Vatican pentru un conclav care va modela viitorul Bisericii. Alegerea lor nu va numi doar următorul conducător a 1,37 miliarde de catolici, ci va stabili cursul doctrinei, transparenței și apropierii Bisericii de turma sa.

Următorul papă va continua reformele progresiste ale lui Francisc sau cardinalii se vor întoarce spre conservatorismul teologic? Răspunsul va fi clar atunci când fumul alb simbolic se va ridica din Capela Sixtină.

Alegerea unui papă urmează tradiții vechi de secole la Vatican. Colegiul Cardinalilor, compus din cei sub 80 de ani, va vota prin vot secret în interiorul Capelei Sixtine. O majoritate de două treimi este necesară pentru alegerea unui nou papă. În cazul în care nu se ajunge la un consens, runde suplimentare de vot vor continua până când va apărea un candidat cu sprijinul necesar. Atunci când într-o rundă de vot nu se ajunge la un consens, buletinele de vot sunt arse, iar fumul negru care apare din hornul Capelei Sixtine semnalează că conclavul continuă.

Cine sunt principalii candidați?

Pe măsură ce speculațiile se întețesc, mai mulți cardinali de rang înalt au apărut ca principali candidați. Potrivit observatorilor Vaticanului și caselor de pariuri, următorii candidați au cele mai mari șanse.

Luis Antonio Tagle (Filipine)

În prezent favorit al pariurilor la o cotă de 3:1, cardinalul Luis Antonio Tagle, 67 de ani, este considerat un candidat puternic pentru a continua agenda progresistă a Papei Francisc. Tagle, un susținător al incluziunii și evanghelizării, are o experiență semnificativă în conducerea Congregației pentru Evanghelizarea Popoarelor și a fost o figură de încredere în cercul intim al lui Francisc.

Pietro Parolin (Italia)

La o cotă de 4:1, cardinalul Pietro Parolin, în vârstă de 70 de ani, este unul dintre cei mai experimentați oficiali ai Vaticanului. În rolul său de secretar de stat al Vaticanului din 2013, acesta a jucat un rol important în afacerile diplomatice, inclusiv în negocierile sensibile cu China și guvernele din Orientul Mijlociu.

Parolin este văzut ca un candidat moderat din punct de vedere teologic, o persoană care ar putea oferi stabilitate, menținând în același timp unele dintre reformele lui Francisc. Legăturile sale profunde cu birocrația de la Vatican fac din el un candidat puternic pentru cei care favorizează continuitatea.

Peter Turkson (Ghana)

Aflat în prezent la o cotă de 5:1 pe piețele de pariuri, cardinalul Peter Turkson, în vârstă de 76 de ani, este o figură cunoscută în cercurile de justiție socială ale Bisericii. Ca fost șef al Dicasterului pentru Promovarea Dezvoltării Umane Integrale, Turkson a fost vocal în probleme precum schimbările climatice, sărăcia și justiția economică.

Alegerea lui Turkson ar marca un moment istoric ca primul papă african din ultimele secole. Cel mai recent pontif african a fost Papa Gelasius, care a slujit între anii 492 și 496 d.Hr. Născut la Roma din părinți africani, Gelasius a fost cunoscut pentru scrierile sale teologice ample și pentru susținerea fermă a carității și justiției pentru săraci.

Peter Erdő (Ungaria)

Unul dintre principalii candidați conservatori, cardinalul Peter Erdő, 72 de ani, are în prezent o cotă de 6:1. Erudit respectat în domeniul dreptului canonic, Erdő a fost un susținător puternic al învățăturilor și doctrinei catolice tradiționale. El a fost anterior șeful Consiliului Conferințelor Episcopale Europene și a pus accentul pe ortodoxia teologică.

Pentru cei care doresc o întoarcere la conservatorismul lui Ioan Paul al II-lea și Benedict al XVI-lea, Erdő ar reprezenta o schimbare majoră față de abordarea lui Francisc.

Angelo Scola (Italia)

La 8:1, cardinalul Angelo Scola, în vârstă de 82 de ani, este un concurent papal de lungă durată. S-a numărat printre favoriții conclavului din 2013 care l-a ales în cele din urmă pe Papa Francisc. Scola, fost arhiepiscop de Milano, are rădăcini teologice adânci și se adresează celor care susțin o Biserică mai centralizată și mai ierarhică.

Poziția sa tradiționalistă îl face un candidat puternic pentru cei care doresc să se îndepărteze de reformele lui Francisc, însă vârsta sa ar putea fi un dezavantaj pentru el.

Ce se întâmplă în continuare?

Un conclav papal începe de obicei la 15-20 de zile după moartea unui papă. Acest timp permite ritualurile funerare, o perioadă de doliu de nouă zile cunoscută sub numele de novemdiales, și oferă timp cardinalilor din întreaga lume să călătorească la Vatican. Rezultatul va rămâne incert până când un papă va fi ales în spatele ușilor închise ale Capelei Sixtine, unde facțiunile ideologice din cadrul Bisericii își vor cântări opțiunile între continuitate și o schimbare mai conservatoare.

Următorul papă va moșteni o Biserică aflată la răscruce de drumuri – o Biserică care se confruntă cu declinul influenței în Europa și America de Nord, cu creșterea în Sudul Global și cu dezbateri interne continue cu privire la viitorul său.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE